Tarom are în continuare o viață zbuciumată: Cătălin Prunariu și-a dat demisia din funcția de director general, invocând motive personale, iar în locul lui, Consiliul de Administrație l-a numit pe Mihăiță Ursu, fost director general în urmă cu un an

Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Transporturi Aeriene Române Tarom a decis schimbarea directorului general, astfel, Cătălin Radu Prunariu va fi înlocuit de către Mihăiță Ursu, care revine la cârma companiei.

„De mâine, 5 decembrie, eu nu voi mai fi directorul general al companiei. A fost un mandat interimar, voi reveni pe poziția pe care eram și înainte și anume aceea de director operațiuni zbor”, spune pentru ZF Cătălin Radu Prunariu.

Cătălin Radu Prunariu, numit în funcție în iunie anul trecut, va reveni pe poziția pe care o ocupa înainte și anume aceea de director operațiuni zbor. La acea vreme, Prunariu a preluat funcția de director general de la Mihăiță Ursu, care a fost numit în iunie 2020.

Cătălin Radu Prunariu lucrează de 12 ani în cadrul operatorului aerian, inclusiv ca pilot, ultima funcție deținută fiind cea de director operațiuni zbor.

Primul mandat al lui Mihăiță Ursu ca director general al Tarom a fost între iunie 2020 și iunie 2021, înainte de acest lucru fiind membru în Consiliul de Administrație al Poștei Române, conform CV-ului său. El are experiență în zona materialelor de construcții ocupând diverse funcții la companii din această piață, nicidecum în industria aviatică.

​​Vedeți AICI un interviu acordat la ALEPH BUSINESS de Cătălin Prunariu în urmă cu trei săptămâni. Ce spunea despre cariera lui și despre Tarom (11:42).

– Când ești o companie privată, vei avea drive-ul necesar pentru a îmbunătăți procesele, costurile, pentru a inova și a schimba modul de abordare a business-ului. Cât timp nu existau companiile private și low cost-urile, companiile aeriene de stat trăiau liniștite. Aveau asigurat un segment de piață. 

– Odată cu apariția low cost-urilor, companiile private au trecut într-o fază agresivă. Companiile de stat nu au avut această agresivitate. În Tarom încă se lucrează cu excel, când în ERP există automatizări fantastice. 

– Statul trebuia ca încă de acum 10 ani să aibă un partener privat la Tarom. De cele mai multe ori, partenerul privat va duce mai departe inovația și are posibilitatea să investească. Statul nu va putea investi. 

– Multe companii aeriene au ajuns la un momentdat într-un stadiu unde noi le-am fi considerat falimentare. Dar nu erau, pentru că investitorul privat a făcut o infuzie de capital, și o investiție mică a avut beneficii fantastice. Noi nu putem accesa aceste investiții pentru că acționarul majoritar trebuie să se supună unor reguli ale Comisiei Europene

– Statul trebuie să fie deschis să vândă o parte din acțiuni. E o companie care ar putea aduce foarte mulți bani la buget. 

– Într-o situație ideală cum a fost anul 2019, care a fost de vârf pentru industria aviatică, statul ar fi putut câștiga foarte multi bani

– Wizz Air sau Blue Air au avut imaginație și investitori care au fost dispuși să riște și să investească în tehnologie. Acele companii au avut această viziune, au văzut că în 10 ani digitalizarea va fi viitorul. 

– Integrarea tehnologiei eficientizează foarte tare operațiunile.