Țările sărace și distruse de pandemia de COVID-19 au ajuns locul de joacă al gangsterilor și al politicienilor corupti care vor sa spele bani prin umflarea prețurilor la imobiliare. Ce pățesc vânzătorii de locuințe cinstiți

Deși sunt cele mai sărace din Europa și cele mai multe dintre ele depopulate, statele din Balcanii de vest au piețe imobiliare aparent supraîncinse, cu prețuri în creștere. În multe părți ale Uniunii Europene terenurile și mai ales locuințele sunt la mare căutare, iar oferta este deficitară, ceea ce duce la prețuri mai mari.

Doar că în Balcani tendința are o componentă mai specială: spălarea de bani. Iar fenomenul nu putea lua o asemenea amploare dacă nu era ocrotit și hrănit de oameni sus-puși, de autorități și politicieni.

Pe 12 mai, procurorii din Macedonia de Nord l-au acuzat pe fostul prim-ministru Nikola Gruevski de spălare de bani, scrie The Economist. Ei spun că politicianul a scos din țară prin Belize fonduri donate partidului său pentru a cumpăra ilegal proprietăți și pentru a ascunde că el este proprietarul. Politicianul susține că acuzațiile aduse împotriva sa sunt motivate politic. Între timp, în Jahorina, o populară stațiune de schi bosniacă, gangsterii și oficialii pe care i-au corupt investeau în hoteluri. Acolo, corupția este ceva generalizat. În Albania, un expat, care a reușit să construiască doar o jumătate de bloc în apropierea casei sale din Vlora, în sudul țării, se plânge că nu mai poate continua proiectul pentru că refuză să plătească mită pentru a obține permisele necesare.

De-a lungul și de-a latul Balcanilor, banii murdari sunt spălați prin proprietăți, denaturând piața și umflând prețurile – spre furia vânătorilor de case obișnuiți. În Tirana, Pristina și Belgrad se ridică noi turnuri dubioase. În economiile balcanice, puternic afectate de pandemia de Covid-19, prețurile proprietăților au sfidat gravitația. În Tirana, acestea s-au dublat din 2017. În toată Albania, valoarea tranzacțiilor imobiliare a crescut cu 6,7% anul trecut. Sectorul construcțiilor și cel al terenurilor sunt folosite pentru spălarea banilor obținuți ilicit din traficul de droguri și carne vie, se arată într-un raport al Inițiativei Globale contra Crimei Organizate Transnaționale. Spălarea banilor în umbra afacerilor de construcții și imobiliare „este populară, deoarece rămâne relativ ușor de făcut și poate absorbi cantități mari de capital”, explică analiza, intitulată „Prețuri la vedere: analiza fluxurilor de oameni, droguri și bani în Balcanii de Vest”.

Proprietatea „poate fi un loc unde se pot înmagazina cantități semnificative de capital, își poate mări valoarea și poate îmbunătăți calitatea vieții infractorului”, se arată în raport. Acesta trece în revistă și rezultatele unor cercetări anterioare, concluzionând că investițiile în construcții și imobiliare „au o istorie lungă de absorbție a veniturilor ilegale în Balcanii de Vest, dat fiind că sectorul este atât important în ceea ce privește ponderea economică, dar și slab reglementat”. „Proprietatea rezidențială este, în general, recunoscută ca având un risc mai mare decât cea comercială datorită potențialului său de a aduce profit”, spun autorii raportului.

„De fapt, multe piețe imobiliare din regiune au fost distorsionate de spălarea de bani deoarece prețurile sunt crescute artificial de infractorii care doresc să își spele fondurile ilegale. Deși prețurile imobiliarelor au scăzut în 2020 din cauza pandemiei… în multe locuri activele sunt mai scumpe decât în 2017”. În Albania, jurnaliștilor de investigație de la BIRN (Balkan Investigative Reporting Network) le-a atras atenția un caz special. În 2019, când Skender Methasani, care lucrează la Agenția pentru Administrarea Proprietăților Sechestrate sau Confiscate din Albania, a preluat managementul fermei de păsări «Rens 2015» din regiunea Shkodra, din nord, a constatat că găinile erau prea bătrâne pentru a mai face ouă. Cu toate acestea, cineva a cheltuit sute de mii de euro pentru cumpărarea terenului, construirea hambarelor, pavarea drumurilor și creșterea primului lot de găini înainte ca Rens 2015 să atragă atenția anchetatorilor specializați în crimă organizată, conform documentelor judecătorești văzute de BIRN. O fermă de păsări ar putea să pară un paravan aproape perfect pentru un traficant de droguri care încearcă să spele bani, însă Jetmir Kastrati se gândea și la reputația sa, potrivit unor conversații telefonice înregistrate de anchetatori danezi la sfârșitul anului 2018. „Este ceva bun pentru mine”, se aude Kastrati spunându-i interlocutorului. „Vreau PR bun.” Kastrati, localnic din Shkodra, a fost arestat în Danemarca, unde și-a luat numele de Sokol Krasniqi, în iunie 2019 în timpul unei operațiuni cu numele de cod Goldfinger în care au fost implicate aproximativ 30 de persoane acuzate că au traficat cel puțin 1,65 tone de cocaină din Olanda în Danemarca și Suedia.

În Jahorina, o populară stațiune de schi bosniacă, gangsterii și oficialii pe care i-au corupt investeau în hoteluri. Acolo, corupția este ceva generalizat.

Potrivit documentelor instanței de judecată, Kastrati a introdus prin contrabandă cel puțin patru milioane de euro în numerar în Albania între 2013 și 2019, investind banii în proprietăți imobiliare din stațiunea de litoral Shipodja de lângă Velipojë și în Rens 2015. Procurorii îl investighează și pe cumnatul lui Kastrati, Astrit Beqiri. Ancheta menționează un al bărbat, Dhimiter Shkodrani, ca având legătură cu banii. În interceptările telefonice, Kastrati se laudă cu adăugarea ilegală a unui etaj întreg la o vilă cu trei apartamente construită pe malul mării înainte de a-și legaliza cumva actele.

„Atât timp cât ți se permite, totul se duce în clădiri, clădiri…”, spune Kastrati. „Este frumos”, povestea el despre complexul de apartamente. „Aș putea cumpăra totul.”

Aventurile lui Kastrati nu sunt unice. Albania este considerată deosebit de vulnerabilă la spălarea de bani, traficul de droguri fiind principala sursă de «bani murdari» care pătrunde în economia, altfel, slabă a țării, potrivit Direcției Generale pentru Prevenirea Spălării Banilor din Albania. Însă lanțul banilor spălați nu se termină pur și simplu cu apartamente pe plajă și ferme de păsări. Veniturile organizațiilor de crimă organizată finanțează și corupția politică, influențează alegeri și câștigă protecție împotriva urmăririi penale, spun experții, ceea ce subminează grav dezvoltarea unei economii normale bazate pe statul de drept. „Nicio persoană, familie, afacere sau țară nu poate prospera și nu se poate dezvolta economic dacă tolerează profiturile de natură penală din economie și politică”, spune Arben Malaj, profesor de economie și fost ministru de finanțe. „Influența lor criminală în economie merge mână cu mână cu accesul lor la corupția politică”, a afirmat el pentru BIRN. „În unele cazuri, atinge nivelul la care statul devine unul captiv.”

Iar Albania nu iese învingătoare din lupta împotriva spălării banilor, arată statisticile. Potrivit Departamentului de Stat al SUA, Albania nu a făcut „progrese semnificative” în 2020 în direcția contracarării spălării banilor și a criminalității financiare. Agenția de prevenire a spălării banilor din Albania spune că între 2015 și 2019 a trimis 1.462 de cazuri de suspiciune de spălare de bani pentru investigații la poliție, dar doar 30% dintre acestea sau 429 de cazuri, au fost înaintate procurorilor. Agenția a trimis aproximativ 400 de cazuri direct procurorilor. „Aproximativ 28% din cazuri sunt rezultatul producerii și traficului de droguri, în timp ce aproximativ 13% se referă la evaziune fiscală“, a declarat directorul agenției Elvis Koci. Numărul cazurilor de spălare de bani înregistrate de procurori în 2020 a fost de 131, în scădere față de 269 în 2018. Cu toate acestea, anul trecut, doar trei persoane au fost condamnate pentru astfel de infracțiuni, potrivit raportului Departamentului de Stat al SUA. De asemenea, la sfârșitul anului 2020, doar 15% din cele 466 de active administrate de Agenția pentru Administrarea Activelor Sechestrate și Confiscate, AAPSK – care intră sub incidența ministerului de interne albanez – au fost de fapt confiscate în baza unei hotărâri definitive de către instanțe. Restul au fost supuse procedurilor legale în curs. Activele valorează în total aproximativ șase miliarde de leke (50 miliarde de euro), dar ajung să coste scump AAPSK, potrivit șefului său, Artur Kala. „Există proprietăți care nu numai că nu aduc venituri, dar costă bani pentru întreținere“, a declarat Kala pentru BIRN, citând, de exemplu, facturile la electricitate și salariile agenților de pază. „Dacă instanțele au nevoie de doi până la cinci ani pentru a decide în astfel de cazuri, atunci avem o problemă”, a spus el.

De-a lungul și de-a latul Balcanilor, banii murdari sunt spălați prin proprietăți, denaturând piața și umflând prețurile – spre furia vânătorilor de case obișnuiți. În Tirana, Pristina și Belgrad se ridică noi turnuri dubioase. În economiile balcanice, puternic afectate de pandemia de Covid-19, prețurile proprietăților au sfidat gravitația. În Tirana, acestea s-au dublat din 2017. În toată Albania, valoarea tranzacțiilor imobiliare a crescut cu 6,7% anul trecut.

 Majoritatea activelor confiscate sunt proprietăți imobiliare, dar vânzarea lor nu este o sarcină ușoară. „Au existat proprietăți imobiliare precum apartamente, terenuri, clădiri sau întreprinderi comerciale scoase la vânzare de mai multe ori, dar niciun cumpărător nu s-a prezentat“, a spus Kala. Experții spun că spălarea banilor denaturează piața imobiliară din Albania. Și politica și, până la urmă, și voturile. În ianuarie, în timpul represiunii împotriva spălării banilor și sindicatului de crimă organizată Ndrangheta din Calabria, sudul Italiei, procurorii antimafie au constatat că grupul a găsit în boomul construcțiilor din capitala albaneză, Tirana, o posibilă oportunitate și căuta conexiuni politice s-o exploateze. Într-o interceptare telefonică, doi dintre cei arestați au discutat despre un dezvoltator din Albania care deținea trei autorizații de construcție pentru clădiri în valoare de 180 de milioane de euro, dar care avea doar 10 milioane de euro la îndemână. „Noii zgârie-nori vor fi vânduți cu 3.000 – 4.000 de euro pe metru pătrat”, spune unul dintre suspecți. „Și știi cât au fost costurile de construcție ? 510 euro.”

Este clar că ceva nu este în regulă, a spus Zef Preci, directorul Centrului pentru Cercetări Economice din Albania, un think-tank din Tirana. „Dacă te uiți la piața imobiliară, cu greu ai putea rata faptul că a existat o creștere cu 40% a prețurilor începând cu 2015, deși există puține vânzări și doar în zone limitate”, a spus Preci. „Vedeți că permisele pentru clădirile înalte din Tirana nu au nicio legătură cu dezvoltarea urbană. Nu creează locuri de muncă, dar sunt capabili să corupă cele mai înalte eșaloane ale puterii.”

Potrivit lui Preci, veniturile din infracțiuni se duc mai departe de construcții, exercitând o influență nejustificată asupra achizițiilor publice pentru proiecte de infrastructură și acordurilor de concesiune. El crede că afectează și curenții politici.

Agenția de prevenire a spălării banilor din Albania spune că între 2015 și 2019 a trimis 1.462 de cazuri de suspiciune de spălare de bani pentru investigații la poliție, dar doar 30% dintre acestea, sau 429 de cazuri, au fost înaintate procurorilor. Agenția a trimis aproximativ 400 de cazuri direct procurorilor.

„În ultimii câțiva ani am văzut multe cazuri de afaceri suspectate ca paravane pentru spălarea banilor care intră în parteneriat cu politicieni de la nivel înalt, în timp ce banii murdari sunt folosiți pentru a denatura voința alegătorilor la vot“, a spus Preci.

Mafiotul Kastrati povestea în 2018 interlocutorului său telefonic că intenționează să-și asigure subvenții de stat pentru ferma sa de păsări, dar pentru a face acest lucru va trebui să împartă „plăcinta”.

„Nu poți obține nimic dacă nu-și primesc partea lor din plăcintă și nu e nimic de făcut în acest sens”, spunea el. „Ar trebui să le dau 50 și să păstrez 150 sau 200 (milioane de leke) pentru mine.”

Rens 2015 este acum închiriată de stat cu 300.000 de leke, aproximativ 2.500 de euro pe lună.

Malaj, profesor de economie și fost ministru de finanțe, spune că „banii murdari denaturează piețele, de exemplu, prețurile caselor și tarifele pentru colectarea deșeurilor menajere, prețurile forței de muncă și materialelor de construcții”. În final, omul sărac ajunge să piardă cel mai mult.

Raportul Inițiativei Globale citează un agent imobiliar care spune că în Tirana dacă cineva este interesat de un apartament de lux este probabil mafiot. 

În Muntenegru, Initiativa Globală estimează că clanurile Kavac și Skaljari dețin proprietăți estimate, conservator, la 27 de milioane de euro. Piața imobiliară din Bosnia, în special din Saraievo, „nu a atras doar actori criminali locali, ci și grupuri de trafic de droguri care operează la nivel internațional și investitori arabi.” Kosovo a văzut un boom al construcților în câteva orașe între 2016 și 2019.