Cine va fi mai tare, Bolojan sau ARICE? Când noul premier va desființa ARICE, fără comasare, atunci să știți că începe restructurarea statului cu adevărat. Dar până să se restructureze ceva, vor crește mai întâi taxele și impozitele, pentru că firmele private și cei cu bani au de unde să plătească

De trei săptămâni, partidele de coaliție care formează guvernul Bolojan – PSD, PNL, USR, UDMR – tot discută pe marginea planului de reducere a cheltuielilor bugetare și majorarea veniturilor.

Luni ar trebui să știm cu aproximație care sunt măsurile care vor rămâne în vigoare.

În lista de măsuri discutată între partide, la unul dintre puncte se menționează desființarea unor instituții. De exemplu – ARICE, AOSR, Institutul Levantului, Institutul Revoluției, Academia de Științe Medicale, Academia de Științe Tehnice, Institutul Drepturilor Omului, Casa Unirea, ATOP.

Nu știu ce înseamnă ATOP, cred că nici premierul Ilie Bolojan nu are idee ce înseamnă ATOP, dar ce mi-a atras atenția este ARICE.

Dacă nu știți, ARICE este Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, o instituție care ar trebui să atragă investiții străine în România și să sprijine comerțul exterior, adică exporturile României.

Agenția, care are 250 de posturi, include atașații economici pe care îi are România la ambasadele noastre din întreaga lume, plus alții.

Întrebarea este cum de a ajuns ARICE pe lista de desființare.

ARICE s-a înființat în 2023, preluând ceva de la Ministerul Economiei și probabil de la Ministerul de Externe.

Agenția ARICE ar fi trebuit să fie una din instituțiile cele mai cunoscute ale României pentru atragerea de investiții străine și pentru a susține exporturile.

Nu este nici una, nici alta: investițiile străine directe, de la zero, sunt în cădere liberă, iar exporturile stagnează (86 de miliarde de euro în 2023 și 86 de miliarde în 2024), nereușind să facă față exploziei importurilor (115 miliarde de euro în 2023 și 119 miliarde de euro în 2024). Dacă la investiții străine – conform datelor publicate de BNR – am da deoparte profitul reinvestit și creditele intragrup, am vedea că nu am rămâne cu nimic.

Dacă la nivelul exporturilor am da deoparte exporturile multinaționalelor, unde nu prea avem vreo contribuție, am vedea că exporturile companiilor românești sunt la limita limitelor.

Nu cred că ARICE (sau nicio altă insituție publică, în frunte cu guvernul) are idee cât sunt strict exporturile companiilor românești, pentru a vedea evoluția lor de la an la an și ce ar trebui făcut ca aceste exporturi să crească.

Statele Unite au politici întregi pentru a atrage investiții străine în Statele Unite și pentru a vinde cât mai mult produse americane în întreaga lume. Toate ambasadele americane, toți atașații economici, au ca obiectiv, în primul rând, acest lucru.

Oricui investește în America i se întinde covorul roșu, indiferent de unde vine, numai să investească, să creeze locuri de muncă, să facă business în America.

Donald Trump a declanșat un război comercial planetar pentru a aduce investiții în America și pentru a vinde cât mai multe produse americane în afară.

La noi, niciun guvern, indiferent de numele lui, nu are ca obiectiv acest lucru, nu pe hârtie, ci în practică.

Dovada este că ARICE este pusă pe lista de desființare, adică nu contează decât ca un fel de sinecură.

România este o țară de import, iar guvernele care s-au perindat pe la palatul Vicoria au făcut tot posibilul să susțină importurile, care an de an dă de lucru altora și mănâncă din creșterea economică internă.

De unde să vină creștere economică dacă acest gen de instituții – ARICE – nu are niciun fel de realizare în a aduce companii străine în România să facă business aici, să creeze locuri de muncă, să plătească taxe și impopzite aici. Dacă mai obțin sau raportează profit, este extraordinar.

Care este utilitatea ARICE dacă exporturile nu reușesc să acopere importurile?

Dintre țările foste comuniste, România are cel mai mic raport între exporturi raportate la PIB, numai 24%. Bulgaria și Polonia au exporturi de 80-100% din PIB.

Din punct de vedere al utilității, al rezultatelor concrete, ARICE nu ar trebui să existe. Dar întrebarea fundamentală este dacă guvernul Bolojan vrea să facă ceva cu ARICE, dacă vrea să o desființeze sau o va menține, având în vedere interesele politice și de partid care guvernează în jurul acestor instituții. Putem lua exemplu de la ARICE și să-l multiplicăm la toate instituțiile publice, multe dintre ele neștiute de nimeni. 

Toată lumea vrea și susține din vorbe reducerea cheltuielilor statului, dar când se vor pune pe masă decizii concrete, cum ar fi desființarea ARICE, s-ar putea să nu se întâmple nimic, adică partidele să-i găsească utilitatea.

Așa se întâmplă când se trece la proba pratică privind restructurarea instituțiilor de stat, toate agențiile, toate instituțiile publice pot dovedi că au o utilitate.

Toți liderii politici vor restructurare până se va ajunge la măsuri concrete. Și atunci nu există niciun consens. Spre exemplu, la capitolul desființării acestor instituții de topul ARICE, Institutul Levantului, ATOP,  PNL, USR, UDMR au spus da, PSD a răspuns printr-un semn de întrebare.

Mai degrabă PSD ar introduce impozitul progresiv decât să desființeze agențiile care nu au rezultate.

Esența unei guvernări este de a majora cheltuielile statului, de a angaja cât mai mulți oameni la stat, și a finanța acecst lucru din împrumuturi, cum este cazul curent și când se termină îmăprumuturile, să majoreze taxele și impozitele.

Când premierul Bolojan va reuși să desființeze ARICE pentru simplu fapt că nu are rezulate, atunci să știți că restructurarea statului a început.

Până atunci, vor crește taxele și impozitele pentru că nimeni nu vrea să reducă cheltuielile statului, cheltuieli pe care se bazează partidele.