Țara noastră nu mai este „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărțile unor multinaționale, un veritabil reper. Cum a reușit țara noastră așa ceva?

„Ce părere aveți voi?”, „Cum faceți voi?”, „Care sunt soluțiile pe care le vedeți?” sunt întrebări standard care intervin în discuții în care angajați ai companiilor din diverse piețe dezbat subiecte de pe agenda de lucru.

Țara noastră nu mai este de mult „ruda săracă”, ci a ajuns, pe hărțile unor multinaționale, un veritabil reper, ocupând poziții fruntașe la diverse capitole. Profitul, vânzările, inovațiile, modelele de lucru sau centrele de excelență, nivelul de pregătire și ambiția angajaților din România sunt puncte forte pentru unele dintre filialele locale ale multinaționalelor. Cum a ajuns țara noastră benchmark, care sunt atuurile și ce avem de câștigat?

Sunt frigiderele sau rafturile încărcate „ochi”? Promoțiile de derulează conform planului? Este vreun eveniment care ar putea aglomera traficul pe traseul de vizită? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările pe care și le pun cei care se ocupă de organizarea traseelor de vizită pentru delegații internaționale. Și nu vorbim de demnitari, ci de multinaționale. Pentru că deși România nu a inventat roata, are un cuvânt tot mai greu de spus în… „stilizarea spițelor”. Iar unele dintre filialele locale ale multinaționalelor sunt exemple pentru surorile din alte piețe.

Deși pentru dezvoltarea capitalismului în țara noastră am tras cu ochiul la ce fac alții, uneori conceptele și practicile au fost rafinate, iar acum românii sunt cei care oferă exemple altora. Privită ca un El Dorado în urmă cu câteva decenii, multinaționalele au descoperit că pot face business și profit pe plan local. Cu cât și-au făcut curaj mai devreme, cu atât mai mult au avut de câștigat – profit, cotă de piață, angajați „flămânzi”, superambițioți, care au crescut afacerile.

Pe de altă parte, și România a avut de câștigat la multe capitole. Banii investiți pe plan local au pus în mișcare economia; sistemele de lucru, modelele, regulile și mentalitățile pe care le-au adus și pus în practică pe plan local au adus multe plusuri. În 2023, soldul investițiilor străine directe din PIB era de 36,4%, conform datelor BNR, iar 48,5% din profiturile multinaționalelor au fost reinvestite pe plan local. Mai mult, și angajații acestora sunt mai productivi.

Cristian Popa, CFA, membru al Consiliului de Administrație al BNR, puncta într-o opinie publicată în ZF că „un angajat dintr-o companie susținută de investiții străine a produs aproximativ cât doi angajați dintr-o firmă fără capital străin. O parte din explicație constă în faptul că firmele ISD valorifică economiile de scară, beneficiază de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente și piețe externe, toate acestea traducându-se într-un final într-o productivitate mai mare. Nu întâmplător, companiile ISD plătesc salarii notabil mai mari, în medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 lei față de 5.200 lei la non-ISD)”.

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL