Țara din Europa cu un salariu minim de 8.500 de lei pe lună

După luni de zile în care s-a luptat să se descurce, bugetul de luna trecută a venit ca o ușurare pentru lucrătorul poștal olandez Richard Huisjing, conform Financial Times.

Guvernul s-a angajat să aplice o creștere a salariului minim de 10% începând cu luna ianuarie, pentru a face față creșterii uriașe a costului vieții, după ce invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina a dus la creșterea costurilor pentru energie și alte produse de bază.

Huisjing, care câștigă puțin peste minimul actual, se teme că nici măcar acest lucru nu va fi suficient pentru a-și acoperi facturile.

“Prețurile la alimente sunt din ce în ce mai mari, la fel și la energie”, a spus el. Fără persoane în întreținere, el spune că se poate descurca în acest moment, dar este “temător pentru viitor”.

De când a început războiul din Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, costurile pentru alimentele de bază pentru gătit au crescut vertiginos. O sticlă de trei litri de ulei de floarea-soarelui, un produs esențial în majoritatea gospodăriilor olandeze s-a dublat, ajungând la 10 euro în câteva luni.

Criza costului vieții din Țările de Jos, unde inflația a ajuns la 17% până în septembrie 2021, pe fondul creșterii prețurilor la energie, este reflectată în întreaga Europă. Anual, prețurile au crescut cu 10% în zona euro. În cele trei state baltice, inflația este de peste două ori mai mare. Salariile au fost majorate pentru cei mai săraci lucrători din cele 21 de țări ale UE care au legi privind salariul minim.

Această rundă de creșteri salariale nu este însă pe placul tuturor, declanșând ciocniri între grupurile de lucrători și întreprinderi.

ETUC, confederația sindicatelor la nivelul UE, a declarat că valoarea reală a salariului minim a scăzut în medie cu aproximativ 5 % și cu aproape 20 % în unele state membre.

“Criza actuală are un impact chiar mai mare decât criza financiară asupra persoanelor cu salarii mici”, a declarat Esther Lynch, secretar general adjunct al CES. “Oricât de buni ați fi la bugetele casnice, nu veți reuși să ajungeți la sfârșit de lună.”

Tuur Elzinga, președintele FNV, sindicatul din Huisjing, a respins bugetul actual. FNV dorește ca salariul minim care este în prezent între 10,14 și 11,46 euro, în funcție de numărul de ore lucrate, să ajungă la 14 euro pe oră.

Întreprinderile consideră că guvernul olandez merge deja prea departe, prea repede. VNO, organismul patronal olandez, a declarat că guvernul ar trebui să majoreze prestațiile sociale în loc să forțeze companiile aflate în dificultate să plătească mai mult.

Geert-jan Castelijn, care deține un magazin de modă administrat de familie în apropiere de orașul Maastricht, în sudul țării, a declarat că ar avea dificultăți în a asigura această creștere. Deși doar câțiva dintre cei 25 de angajați ai săi câștigă salariul minim, el a spus că ar trebui să mărească toate salariile pentru a menține diferențele dintre clasele de salarizare.

Din fericire, anul trecut a rezolvat problema costurilor cu energia până în 2026, dar vrea totuși să reducă consumul. “Vreau să investesc în eficiența energetică și în dezvoltarea personalului”, a declarat Castelijn. “Nu putem crește prețurile cu 10%. Clienții amână deja achizițiile”.

Creșterea rapidă a salariilor face dificilă bugetarea, a spus el. El trebuie să ramburseze un împrumut de urgență de 224.000 de euro de la stat pentru coronavirus în următorii cinci ani. “Am putea avea un cerc vicios, cu inflația și salariile care cresc împreună, așa cum am văzut în anii ’70”, a spus el.

Economiștii, inclusiv cei care stabilesc rata dobânzii la Banca Centrală Europeană, au avertizat că lucrătorii trebuie să se aștepte la o reducere a salariilor reale pentru a evita o “spirală salariu-preț”, în care inflația rămâne ridicată ani la rând și erodează standardele de viață.

Philip Lane, economistul șef al BCE, a declarat luna trecută: “Pentru a reveni la o inflație mai mică, trebuie să realizăm că profitabilitatea întreprinderilor va scădea pentru o vreme și că nici salariile nu vor ține pe deplin pasul cu inflația pentru o vreme.”

Dar oficialii din alte părți spun că lucrătorii cei mai prost plătiți de pe piața muncii trebuie să fie compensați în mod echitabil.

O directivă a UE aprobată recent cere ca aceștia să atingă un nivel de 60% din salariul brut. Creșterea olandeză se situează puțin sub aceste cifre.

Aproximativ 25 milioane de lucrători ar avea o creștere de 20% dacă statele membre ar urma această directivă.

Stefano Scarpetta, director pentru ocuparea forței de muncă, muncă și afaceri sociale în cadrul OCDE, a declarat în septembrie că mecanismele de majorare automată a salariilor în vigoare în țări precum Franța și Belgia reprezintă “o modalitate eficientă de a păstra puterea de cumpărare a celor cu salarii mici”. Scarpetta a adăugat că, automat sau nu, ar fi “importantă ajustarea regulată a salariilor minime legale în contextul actual de inflație relativ ridicată”.

În condițiile în care piața forței de muncă este restrânsă, nu se așteaptă ca majorarea salariului minim să ducă la concedierea multor lucrători de către întreprinderi. Experiența Regatului Unit începând din 2015 sugerează că majorarea salariilor nu trebuie să se facă în detrimentul locurilor de muncă: salariul minim a crescut rapid pe parcursul a cinci ani pentru a ajunge la 60 % din câștigul mediu, devenind astfel unul dintre cele mai ridicate din OCDE, fără a se înregistra o creștere semnificativă a numărului de șomeri.

Înapoi în Olanda, locurile de muncă sunt atât de numeroase încât Huisjing a decis să nu aștepte ca guvernul să ofere sprijin. El a găsit un nou loc de muncă luna aceasta la un magazin de bricolaj, unde este plătit cu 13 euro pe oră. “Politicienii merg întotdeauna în spatele problemei. Ei doar așteaptă și oferă ajutor prea târziu”, a spus el.