Tanczos Barna, ministrul finanțelor, răsuflă ușurat: După perioada dificilă de la începutul anului, încrederea investitorilor străini care împrumută România a mai revenit, iar dobânzile au început să scadă
Tanczos Barna, ministrul finanțelor, a declarat că încrederea investitorilor internaționali care împrumută România și cumpără obligațiuni în valută a mai revenit, iar dobânzile la care se împrumută România au început să scadă. „Uitându-mă acum, după două luni de activitate mai…
Tanczos Barna, ministrul finanțelor, a declarat că încrederea investitorilor internaționali care împrumută România și cumpără obligațiuni în valută a mai revenit, iar dobânzile la care se împrumută România au început să scadă.
„Uitându-mă acum, după două luni de activitate mai liniștite, și analizând retrospectiv ianuarie și decembrie, lucrurile au fost extrem de aproape de a deveni periculoase. Impactul situației politice asupra perspectivelor economice ale României a fost unul extrem de puternic. România a pierdut încrederea investitorilor, a Comisiei Europene și a multor altor parteneri în momentul în care deficitul a ajuns la 8,64%, când s-au făcut cheltuieli neplanificate și s-au luat decizii specifice unui an electoral, dar care nu au avut efecte benefice. După acest timp, pot să vă spun că avem o perioadă chiar foarte bună, în care dobânzile la care se împrumută România scad semnificativ. Vorbim de emisiunile pe 7 și 14 ani în euro, care au avut o cerere suficient de mare, arătând interesul investitorilor și încrederea că, în România, lucrurile pot reveni la normal, pe un trend sustenabil, dacă rămânem consecvenți”, a spus ministrul finanțelor, miercuri, în cadrul conferinței PwC CEO Survey România 2025.
Ministerul Finanțelor tocmai s-a împrumutat marți, a doua oară în acest an, de pe piețele internaționale, ridicând 2,25 mld. de euro în obligațiuni pe 7 ani la o dobândă de 5,91% pe an și 500 de milioane de euro pe 14 ani la o dobândă anuală de 6,83%. Față de începutul anului, dobânzile sunt mai mici cu 0,2-0,3%.
Din cauza situației politice, apariția unui candidat suveranist necunoscut piețelor financiare, anularea alegerilor prezidențiale, deficitul bugetar mare, riscul la adresa României a crescut, iar investitorii au început să ceară dobânzi mai mari, plus că au alocat mai puțini bani pentru achiziția titlurilor de stat/obligațiunilor emise de România. Vârful de dobândă și neîncredere a fost în prima parte a lunii ianuarie, iar după aprobarea bugetului, care prevede o reducere a deficitului de la 8,65% la 7%, prin strângerea cheltuielilor, piața și-a mai revenit ușor.
Totuși, în prima emisiune din acest an de vânzare de euroobligațiuni sau obligațiuni în dolari, România s-a împrumutat mai scump. Acum, România s-a împrumutat mai ieftin, dar nu neapărat semnificativ mai ieftin.
În continuare, România este monitorizată de către investitorii străini și de către agențiile de rating. Alegerile prezidențiale din mai vor fi primul test, iar apoi evoluția economiei, care anul trecut a încetinit semnificativ, reprezintă al doilea test, având în vedere că Ministerul Finanțelor trebuie să se încadreze în deficitul bugetar de 7% și are nevoie de încasări mai mari, mai ales că este puțin probabil să obțină o reducere semnificativă a cheltuielilor bugetare.
Guvernul trebuie să împrumute în acest an 230 mld. de lei prin toate formele – în lei, euro, dolari – pentru a finanța deficitul bugetar din acest an și datoriile publice care ajung la scadență și trebuie reșalonate. De la populație, prin vânzarea de titluri de stat Tezaur și Fidelis, Ministerul Finanțelor ar vrea să obțină vreo 60 de mld. de lei, restul banilor urmând să fie obținuți de pe piața interbancară locală și de pe piața internațională.