Tancurile în orașe nu aduc decât distrugere și haos economic. Războiul se va transforma în crize umanitare și economice în Rusia și Ucraina care se vor propaga mai departe

În a șasea zi a invaziei, obuzele și rachetele rusești transformă Kievul, capitala Ucrainei, într-o zonă de război, iar numărul de refugiați ucraineni în țările europene vecine a trecut de 500.000. Mai sunt și cei din Donbas care pleacă în Rusia. Apoi, milioane de ucraineni și-au părăsit locuințele și se adăpostesc în regiunile mai sigure din țară. Este o catastrofă umanitară fără precedent în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, iar exodul se va opri doar dacă războiul încetează. Poate nici atunci. Doar în Polonia munceau și trăiau înainte de invazia rusească aproape două milioane de ucraineni. Mulți alții luaseră calea Germaniei.

Ucraina este o țară săracă și acum se îndreaptă spre o catastrofă economică

Va fi și mai săracă. Nu-și va putea reveni fără bani și susținere din Occident și fără reforme, fără să se rupă de statul capturat de oligarhi și corupție. Dar odată cu invazia rusească și cu exodul de refugiați în Ucraina a început și un exod al companiilor străine. Dacă Kievul rămâne apropiat de Vest și războiul rămâne doar o amintire, investitorii occidentali se vor întoarce pentru că o piață cât jumătate din cea a Germaniei nu poate fi ignorată.

Nici țara agresoare nu scapă de exod. Este vorba de retragerea companiilor occidentale din Rusia. Primele semne de agresiune și avertismentele care au tot venit după ce Rusia a anexat Crimeea și a lăsat un conflict deschis în Donbas în 2014 nu le-au determinat să renunțe la piața rusească.

Războiul din Ucraina le-a prins pe picior greșit și fără planuri de rezervă. Acum reacționează neputincioase în fața sancțiunilor financiare și economice aplicate de Occident Rusiei. O mare companie americană cu vânzări în Ucraina și fabrici în Rusia a renunțat la prima și-și concentrează resursele pe salvarea a cât mai mult din operațiunile ruse.

Franța, care are investiții masive în Rusia și cu corporații fanion precum Renault și Auchan puternic înrădăcinate acolo, amenință acum Moscova cu un război economic total. Cu bursa de acțiuni de la Moscova închisă deja de două zile, cu instituțiile financiare sub atac cibernetic, cu rubla prăbușidu-se într-o singură zi cât a căzut în câteva luni după anexarea Crimeei și cu banca centrală rusă având mâinile legate, piața rusă a devenit de neinvestit.

Sistemul financiar este stors de valută, iar cetățenii ruși au luat cu asalt băncile pentru a-și pune veniturile și economiile la adăpost de șocul prăbușirii rublei. Dar lichiditatea s-a evaporat în doar câteva minute. Banca centrală a luat măsuri  drastice pentru a stopa deprecierea monedei, inclusiv dublarea dobânzii de referință la 20%. Aceasta înseamnă dublarea prețului creditului peste noapte. Spre comparație, rata dobânzii de referință în Turcia, o țară în care inflația, de aproape 50% în ianuarie, este clar scăpată de sub control, este de „doar“ 14%. Asta-i așteaptă și pe ruși? Hiperinflație? Acest lucru înseamnă tot catastrofă economică și, bineînțeles, pericol electoral pentru conducători.

Dictatorii tind să devină mai agresivi când sunt probleme mari acasă.

Devalorizarea accentuată a rublei înseamnă prăbușirea standardelor de viață pentru rusul de rând. Aceasta pentru că economia rusă, bazată pe exportul de materii prime – un semn al abilităților de strateg economic ale președintelui rus Vladimir Putin -, este dependentă de importul multor produse, de la alimente la electronice și mașini. Rubla slabă face ca importurile să fie mai scumpe, iar prețurile sunt acum probabil pe cale să explodeze.

Guvernul rus va trebui să intervină pentru susținerea sectoarelor economice în declin, a industriilor și băncilor, cu subvenții, dar neavând acces la valută forte cum sunt dolarii și euro. Soluția va fi printarea de ruble, ceea ce atrage hiperinflație. Rușii sunt obișnuiți cu crizele.

După destrămarea URSS, rubla și-a pierdut aproape în totalitate valoarea. Profesorii ajunseseră să fie plătiți în pachete de țigări și vodcă. În 1997, inflația a fost atât de mare încât guvernul a tăiat trei zerouri de pe bancnote. În acea vreme a fost și războiul cecen. În 2008 a venit o nouă criză financiară care a nimicit depozitele bancare ale multor ruși. În 2008 a fost războiul rus din Georgia. Apoi a venit o altă criză în 2014, după anexarea Crimeei, la care au contribuit sancțiunile occidentale și scăderea prețurilor petrolului. Economia rusă nu și-a revenit complet după acel colaps. Acum, economia a ajuns la punctul de unde nu se mai poate întoarce, după cum scrie The Guardian. Tancurile în orașe nu aduc decât distrugere și haos financiar, notează și Financial Times.

Ca de fiecare dată într-un război în care este angajată lumea civilizată, întrebarea este cât de departe se vor simți șocurile.

Sistemul financiar mondial a trecut prin multe crize, a învățat din ele, dar cine știe ce alte crăpături au apărut între timp. Pandemia și efectele crizei produse de aceasta încă nu au trecut. Guvernele lumii sunt împovărate cu datorii. O criză financiară rusă poate amplifica alte șocuri. Există pericolul scumpirii până la cer a alimentelor în țările emergente -, ceea ce poate să ducă la destabilizare politică. Crizele financiare din Rusia și Asia din anii 1990 au atins și jucători din Occident. Războaiele și sancțiunile în țări exportatoare de materii prime cum sunt Rusia și Ucraina tind să umfle prețurile. Inflația internă se transmite prin culoarele comerciale în afară. Iar investitorii tind să privească economiile emergente dintr-o regiune la pachet. Aceasta pentru că lipsa de maturitate se traduce prin vulnerabilitate și dependență. Ieri, forintul, moneda Ungariei, s-a depreciat până la un nou record. Zlotul polonez s-a dus până la cea mai joasă cotă din aprilie 2009. Țările est-europene se confruntă cu cea mai puternică inflație de decenii, la care băncile centrale au răspuns cu majorări de dobânzi. Cu modelele și mai slăbite, este de așteptat ca ciclul de creșteri de dobândă să accelereze. În economiile mature, care au promis sprijin armat Ucrainei, sunt regândite cheltuielile pentru apărare, așa cum este cazul Germaniei. Aceasta înseamnă că resurse financiare importante sunt transferate spre sectoare care nu ajută la progresul economic, cum ar fi industria de armament și armata.

Ucraina hrănește Europa

Valul de inflație provocat de pandemie și de rupturile de pe lanțurile de aprovizionare a lovit acolo unde-l doare cel mai tare pe omul de rând cetățean al unei economii emergente. Este vorba despre scumpirea alimentelor, iar pe această piață Ucraina, țara invadată cu armata de Rusia, contează enorm. În sezonul agricol 2020-2021, Ucraina s-a situat pe locul 6 în lume la producția de porumb. La exportul de orz este pe 5 dacă statele UE sunt luate împreună. De asemenea, această țară se situează pe locul 7 la producția de grâu și pe 6 la export. Pentru UE, în perioada 2016-2020 Ucraina a fost al doilea mare furnizor de grâu, cu o pondere de 26% în importuri. În sezonul 2021/2022, porumbul ucrainean ar trebui să reprezinte 52% din importuri. Ucraina este extrem de importantă ca sursă de grâu pentru statele sărace.