Când va tăia BNR dobânda-cheie? Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Decizia o luăm când momentul este optim, oportun, și în dozajul optim. Suntem dependenți de date. Factorii luați în considerare sunt mai mulți, nu doar evoluția creditului

Isărescu, BNR: „Politica BNR este mai degrabă «data dependent». Suntem dependenți de date, de informații, și nu numai de cele interne, ci și de cele externe. Preferăm în plus față de a da inflația în jos fără a crea recesiune, preferăm și ca inflația să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferința noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflației! Și momentul în care Consiliul de Administrație (al BNR-n.red.) în înțelepciunea lui, luând mai mulți factori și ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie și nici august, mai discutăm. Ne uităm la date. Dacă inflația din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, nu cred că membri CA vor fi chiar reticenți, o să se uite mai cu atenție la date“.

BNR urmărește scăderea inflației fără a crea recesiune, dar și o ajustare mai lentă a inflație, și mai sigură, fără reveniri, astfel că decizia de reducerea a dobânzii-cheie va veni „la momentul optim, oportun“ și „în dozajul optim“, în funcție de evoluția mai multor factori, după cum reiese din declarațiile lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Astfel, dacă inflația din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, ar fi posibilă o ajustare a dobânzii de politică mo­ne­tară în luna iulie. Pe de altă parte, în funcție de evoluția datelor, este posibil să nu vedem scăderea dobânzi nici în iulie, nici în august.

La cea de-a patra ședință de politică monetară din 2024, boardul BNR a perseverat în prudență și a menținut dobânda-cheie la 7%, contrar așteptărilor celor mai mulți analiști care anticipau tăierea dobânzii începând din luna mai, banca centrală anticipând presiuni inflaționiste mai persistente din cauza fiscalității și a creșterii salariilor și pensiilor.

„Politica BNR este mai degrabă «data dependent». Suntem dependenți de date, de informații, și nu numai de cele interne, ci și de cele externe. Preferăm în plus față de a da inflația în jos fără a crea recesiune, preferăm și ca inflația să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferința noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflației! Și momentul în care Consiliul de Administrație (al BNR-n.red.) în înțelepciunea lui, luând mai mulți factori și ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie și nici august, mai discutăm. Ne uităm la date. Dacă inflația din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, nu cred că membri CA vor fi chiar reticenți, o să se uite mai cu atenție la date“, a spus guvernatorul BNR la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

BNR analizează momentul optim, oportun, când va lua decizia de tăia dobânda-cheie.

„Gândim momentul optim când vom lua această decizie. Este vorba despre a găsi momentul optim. Până acum am căutat acea combinație de politică monetară privind cu realism și la ceea ce avem în domeniul politicii fiscale, al politicii guvernamentale,  ca să dăm inflația în jos, fără a crea recesiune. Am explicat această orientare a politicii monetare, este grea. De regulă, o politică monetară puternică, restrictivă are efecte recesioniste. Noi am spus de mai multe ori în public că pentru România a avea recesiune în condițiile unui deficit fiscal mare și care se corectează foarte greu, cum vedeți, nu este soluția optimă, dimpotrivă. O recesiune agravează politica fiscală și, pe cale de consecință, are efecte negative asupra inflației.“

Deciziile consiliului de administrație al băncii centrale legate de ajustarea dobânzii sunt luate analizând mai mulți factori, nu doar evoluția creditului, situația debitorilor, după cum a spus Isărescu. „Pe scurt, când luăm decizia, o luăm atunci când momentul este optim, în dozajul optim ñ contează și timpul când este luată, dar și măsura, respectiv cât de mult coborâm rata dobânzii. Factorii luați în considerare sunt mai mulți, nu doar cei legați de evoluția creditului“.

Rata anuală a inflației a scăzut în martie 2024 la 6,6%, de la 7,2% în februarie, în principal după încetinirea creșterii prețurilor alimentelor. Astffel, rata anuală a inflației a revenit în martie la nivelul de la finele anului 2023.

Traiectoria descendentă a inflației este „neîndoielnică“, potrivit guvernatorului, și ratele de dobândă vor scădea. „Când vor scădea? La momentul oportun, când vom avea în vedere toți factorii, pentru ca rezultatul să fie unul pozitiv. Nu putem spune când și cu cât. Orientarea noastră este <data dependent>. În deciziile următoare vom depinde foarte mult de informațiile pe care le va furniza economia“.

Un nou mandat la conducerea BNR?

♦ Așa cum am spus data trecută, nu pot să mă dezmint, decizia este la nivelul Parlamentului, nu este la nivelul meu. Și acum chiar că nu este cazul să aflați intențiile mele. Deci, o să mă duc în Parlament dacă o să fiu invitat.

Inflație

♦ Avem o traiectorie descendentă a inflației, ceva mai puțin pronunțată decât în proiecția din februarie. Deci inflația se duce treptat, nu brusc, în jos și la sfârșitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior și această reducere a inflației headline este determinată în principal de componenta inflației CORE 2 ajustat, ceea ce este bine și arată că politica monetară funcționează. Nu o ținem nici foarte tare strânsă, dar nici nu îi dăm drumul prea tare ca să avem puseuri inflaționiste. Încercăm acea combinație să dăm inflația în jos fără să creăm recesiune. Faptul că ajungem în interiorul țintei este important. Depinde și de deciziile BNR, când și cu cât vom reduce dobânda-cheie.

♦ BNR a revizuit în creștere la 4,9% prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2024, comparativ cu 4,7% cât anticipa anterior, inflația urmând să ajungă la final de 2025 la 3,5%.

♦ Rata anuală a inflației IPC se menține pe o traiectorie continuu descendentă, însă ritmul dezinflației este proiectat să încetinească semnificativ, în special în a doua parte a intervalului de prognoză.

♦ Principalul determinant al corecției ratei anuale a inflației IPC va rămâne, în mod persistent, indicele CORE2 ajustat.

♦ Rata anuală a inflației de bază va urma, la rândul său, o traiectorie continuu descrescătoare, însă poziționată peste cea a ratei anuale a inflației IPC (cu excepția T2/2024).

♦ Rata anuală a inflației IPC și-a întrerupt temporar traiectoria descendentă în T1/2024, consemnând în luna martie un nivel egal cu cel din decembrie 2023.

♦ Dinamica anuală a costurilor cu forța de muncă a rămas înaltă, inclusiv ca urmare a conduitei politicii veniturilor.

♦ Situarea României, în ultimele luni, în topul regional din perspectiva inflației anuale urmează unei perioade în care a înregistrat cel mai scăzut nivel.

♦ În perioada 2021-2023, România s-a plasat pe o poziție favorabilă în regiune, atât din perspectiva inflației, cât și a creșterii economice.

♦ Față de ianuarie 2021, prețurile din România au crescut mai puțin decât în țările din regiune.

♦ La nivelul coordonatelor mediului extern sunt incertitudini ridicate „n ceea ce privește prețul petrolului, în condițiile tensiunilor geopolitice.

Deficitul bugetar, datoria publică și corecția fiscală

♦ Când datoria publică depășește 50% (din PIB-n.red.) trebuie luate măsuri. Nu știm care vor fi acele măsuri și când se vor lua, dar se vor lua.  Unde-i lege, nu-i tocmeală.

♦ Corecția fiscală este absolut necesară, este vitală, este principala prioritate a României. Și nu este o treabă ușoară. Riscăm foarte mult dacă nu reușim cu măsurile fiscale. Riscăm în primul rând, cum ați văzut, să ne taxeze piețele, inflația este în scădere, avem creștere economică, dar avem prima de risc cea mai mare și nu coboară. Lumea poate să spună: au ceva capitaliștii, sunt răi, este o conspirație mondială, ei se uită nu doar la deficit, ci și la discuțiile care au loc în țară și la dificultatea de a lua măsurile necesare.

♦ Împrumuturile pentru finanțarea deficitului rămân scumpe, chiar dacă noi facem eforturi, ați văzut, am lăsat lichiditate în piață, nu este chiar tipic pentru o bancă centrală. Nu finanțăm direct.

♦ Nu avem voie sa finanțăm direct deficitul bugetar, ne citește în fiecare lună Banca Centrală Europeană (BCE) dacă am face o asemenea «nerozie», dar am lăsat lichiditate pentru ca și economia reală și guvernul să se poata finanța în piață. Dar nici pe asta (lichiditatea interbancară – n.red.) nu poți să o lași la infinit. Trebuie să fii foarte atent cu ea.

♦ Ne dăm seama că nu se poate face într-un an electoral (corecția fiscală-n.red), acum trebuie să mai tragem de timp, dar este absolut nevoie să se facă în perioada imediat următoare. Și datoria mea, am mai spus și mai spun încă o dată, să nu cădem în iluzia că se poate face doar pe cheltuieli (ajustarea fiscală – n.red), nu ai de unde să tai, avem sectoarele de bază pe care trebuie să le facă statul – sănătatea, educația, apărarea, securitatea internă ș.a.m.d., care sunt subfinanțate. Ce să tai când ai doar 26% din PIB (venituri – n. red.).

♦ Să trăiești cu iluzia că noi suntem o țară cu totul deosebită și că toți ceilalți, inclusiv Bulgaria, care trăiesc cam cu 33%-35% din PIB sau mai mult venituri bugetare și noi suntem, hai să spun un cuvânt urât, «mai breji» și ne putem descurca  cu 26-27% din PIB cred că este o iluzie.