Surpriză: „Steaua” în ascensiune de pe harta României. Nu e Cluj, Brașov sau Iași, dar vin investiții de sute de milioane de euro

Primăria Reșița a implementat 42 de proiecte de 160 de milioane de euro în ultimii patru ani pentru îmbunătățirea nivelului de trai din oraș iar în prezent are cele mai ambițioase planuri în ceea ce privește infrastructura mare pentru a facilita accesul turiștilor, investitorilor, dar și al celor din Timișoara și Banat.

„Un proiect de 300 mil. euro este reabilitarea și modernizarea căii ferate dintre aeroportul Timișoara – Timișoara – Voiteni – Reșița și Timișoara-Voiteni – Stamora Moravița – legătură cu Serbia. Am discutat și cu fostul ministru al transporturilor Lucian Bode cât și cu Cătălin Drulă, actualul ministru, pentru ca Reșița să coordoneze acest proiect. Semnăm în martie protocolul final cu CFR Infrastructură, iar acesta va fi al treilea semnat după Cluj și Brașov. Vom facilita ieșirea celor din această zonă spre Timișoara și aeroport iar în același timp facilităm accesul turiștilor în zonă. Pentru a primi finanțare prin PNRR noi trebuie să fim gata cu proiectul tehnic în decembrie 2022 iar proiectul trebuie să fie gata până în decembrie 2026“, a spus Ioan Popa, primarul municipiului Reșița.

Drumul lui Ioan Popa de la antreprenoriat la administrația publică a adus cu el mai multe strategii ce au impactat dezvoltarea orașului Reșița într-un mod pozitiv, printre care se numără partea de marketing și analiză prin care se stabilesc punctele tari și punctele slabe ale orașului.

Ioan Popa, antreprenorul care a fondat brandul de paste Monte Banato, a investit 5 milioane de euro într-un proiect turistic în comuna Văliug din județul Caraș-Severin, sub numele Casa. Ioan Popa mai deține în prezent doar 7,5% din Monte Banato, restul fiind vândut către italienii de la Colussi. Din 2016, el este și primarul orașului Reșița.

„Acum lucrăm la caietul de sarcini pentru studiul de fezabilitate pe care îl vom lansa cel mai probabil în aprilie. Noi avem un calendar până în decembrie 2026 ce ar trebui. Studiul de fezabilitate trebuie realizat până la final de 2021, început de 2022 pentru a avea licitația pentru proiectul tehnic și execuție. Dacă va reuși, în următorii patru ani, 2023-2026 vom face proiectul. Trenurile cu propulsie pe hidrogen sunt deja în operare în Germania. Dacă tot am rămas în urmă, acum trebuie să ardem niște etape, nu putem fi tot timpul în urmă. La cel cum s-a întâmplat cu internetul și acum suntem în top viteză“, a explicat Ioan Popa,

El este de părere că orașele de sub 100.000 de locuitori pot atrage atât forță de muncă cât și investiții, în contextul în care marile centre regionale au înregistrat creșteri ale costului de trai. Spre exemplu Clujul a devenit mai scump decât Bucureștiul.

„În ultimii 3-4 ani acei poli de dezvoltare gândiți în 2007-2013 precum Timișoara, Cluj, Iași, Craiova, Constanța sau București dau semne de supraîncălzire, în special pe piața imobiliară unde prețurile au crescut mult, iar spre exemplu plusul obținut de un IT-ist din Bistrița sau Reșița de a se muta la Cluj e anihilat de costurile mai mari cu traiul de zi cu zi“, a spus primarul Reșiței.

El este de părere că investitorii caută acum soluții de a ajunge la resursa umană din orașe mai mici, de în jurul a sau sub 100.000 de locuitori.

„Universitatea Babeș-Bolyai a fuzionat prin absorbție cu Universitatea Eftimie Murgu din Reșița pentru că în portofoliul UBB nu există inginerie iar acum suntem în discuție cu universitatea din Cluj pentru a realiza un cluster la Cluj unde să implicăm și investitori din IT și robotică industrială. Vorbim de firme din top cinci mondial din IT. Ei vor să iasă din acești poli de dezvoltare pentru a găsi resursă umană. Noi am suportat o depopulare masivă dar acest lucru s-a oprit acum și există o populație care are rezistență la deplasare. Din acest motiv am venit cu proiecte europene pentru educație, am creat Școala Duală la Reșița și ne-am asumat cazarea și masa celor care vin și fac școală aici. Astfel am adus tineri aici în oraș și avem o altă dinamică. Oamenii vin spre noi“, a explicat primarul.

El are în plan ca primăria să nu încurajeze numai companii de talie mare, având în vedere istoricul din Reșița, unde două mari fabrici care aveau 14.000 și 17.000 de angajați s-au prăbușit la câte 1.000 de angajați fiecare.

„A fost o dramă care a lăsat urme adânci aici. Dorința este să dezvoltăm antreprenoriat de dimensiuni mici și medii deoarece este mai maleabil în situații de criză. Suntem în discuții pentru a aduce un centru de baze de date care are nevoie de curent electric, internet de bună calitate și apă de răcire. Aceste centre cu servere mari are nevoie de 100-120 de IT-iști, dar oameni plătiți foarte bine și creștem veniturile medii per locuitor.“

„Este un target interesant. Sunt orașe care se bat pentru oameni, însă noi nu suntem adepții creșterii cu o dinamică rapidă a orașului deoarece dacă infrastructura nu ține pasul cu dinamica populației creezi nemulțumiri“, a explicat Ioan Popa.

Miza acum este dezvoltarea de către Ceetrus România a unui amplu proiect imobiliar de 50 de milioane de euro care va include un aquapark, un mall dar și birouri și rezidențial.

„Sunt 40ha în zona industrială Mociur unde Ceetrus România care are la Brașov proiectul Coresi a terminat masterplanul și va dezvolta în Reșița un centru comercial inteligent, modern, aerisit și un parc acvatic după modelul Nymphaea Oradea – lucrăm cu aceeași arhitecți, pentru a avea aceste două puncte.  În faza a doua va urma și birouri și o componentă de rezidențial“, a spus primarul.

Pentru a atrage investiții primăria a pus la punct o agenție de dezvoltare locală care merge alături de investitor la toate instituțiile de care are nevoie, inclusiv la agenția de mediu, apă sau gaz pentru a ne asigura că obținem cât mai repede avizele și participăm la toate seminariile, târgurile și forumurile de profil.

„Investitorii nu caută neapărat un loc, ci și oameni cu care să discute, relația umană cu primarul, cu administrația publică, cu direcția de urbanism, cu Registrul Comerțului. Decizia este una cu o doză de subiectivism, dar se bazează mult pe relațiile interurbane“.