Surpriză în Europa: liderul la producția de lapte la nivelul întregii UE vine din România. CEO-ul companiei: „În viitor, producția de bălegar ar putea fi mai importantă decât producția de lapte”

Dimineața de 19 septembrie a început cu pași grăbiți pe aleea care despărțea grajdurile proaspăt ridicate de la Straja. În jur, investitori, parteneri, consultanți și jurnaliști, veniți să vadă cu ochii lor ce înseamnă cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană – și surpriza că această companie nu e din Olanda sau Germania, ci din România, în inima Transilvaniei. În aer plutea mirosul amestecat de fân, balegă și motorină, semn că agricultura modernă are încă rădăcini puternice în tradițional.

Între turul prin grajduri și prezentările din cortul improvizat pentru „Investor Day”, ziua dedicată mai ales celor care „au pariat” deja pe performanța DN, Peter de Boer, CEO DN Agrar, aruncă o idee care pare că va ține titlurile publicațiilor de business reprezentate în sală: „În viitor, producția de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producția de lapte”. Nu e o glumă (am întrebat). În spatele cifrelor se află o strategie care combină lactatele cu compostarea, energia verde și o agricultură circulară menită să transforme deșeurile în resurse.

Fondat în 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar a crescut în ritm accelerat și include în prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale și o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanților companiei, DN Agrar a devenit astfel cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producție ajunge la gigantul francez Lactalis. Obiectivele pentru grup sunt mai ambițioase de atât, pentru că antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea și-au propus să atingă până în 2030 între 150 și 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare și energie verde.

DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creștere cu 22% față de perioada similară din 2024, și un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei și un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acțiunile companiei tranzacționându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu.

„Astăzi producem în jur de 200.000 de litri de lapte pe zi, dar în câțiva ani vom ajunge la 600.000”, spune Peter de Boer, cu un amestec de mândrie și pragmatism.

Ceea ce impresionează însă cel mai mult nu sunt cifrele, ci felul în care acestea se îmbină cu ideea de sustenabilitate. La marginea uneia dintre fermele grupului, lângă câmpurile arse de secetă, vizitatorii pot vedea primul combinat de compost al DN Agrar, unde gunoiul de grajd este transformat în fertilizator organic. „Anual, doar din compost putem adăuga venituri de câteva milioane de euro și, în același timp, reducem cu până la 90% emisiile de gaze”, explică CEO-ul.

Pentru un investitor obișnuit cu cifrele de pe bursă, balegarul nu pare la prima vedere un activ spectaculos. Dar în logica agriculturii circulare, gunoiul de grajd devine materie primă pentru compost și biometan, care la rândul lor hrănesc câmpurile și fermele, închizând cercul. De aceea, crede el, într-o zi s-ar putea ca balegarul să fie mai valoros decât laptele. 

Atmosfera din cort e de conferință corporatistă: prezentări cu grafice, discuții despre EBITDA, perspective pentru 2030. Afară însă, câmpurile uscate amintesc cât de fragil e tot acest echilibru. „Anul acesta, producția de siloz de porumb a scăzut de la 31 la 20 de tone pe hectar”, recunoaște Adina Trufaș, COO al companiei. „Fără tehnologii de lucrări minime ale solului și fără investiții în irigații, riscam să nu avem cu ce hrăni animalele.”

La plecare, fiecare investitor primește o sacoșă simplă din pânză. Înăuntru, printre broșuri și rapoarte, se află și un mic sac de compost, produs de DN Agrar. Unii îl privesc amuzați, alții îl ridică în aer, ca pe un trofeu neașteptat. „E primul goodie bag cu balegă pe care îl primesc”, glumește cineva, dar râsul e scurt – toată lumea înțelege mesajul. Din el se fac fertilizanți organici, energie verde, emisii reduse. E piesa lipsă din puzzle-ul unei agriculturi circulare care poate transforma România într-un model de sustenabilitate.

Citiți continuarea articolului în viitoarea ediție a BUSINESS Magazin.