Surprinzător în societatea actuală este girul acordat aproape în alb noilor figuri care profețesc binele, răul, laptele și mierea, apocalipsa sau câte și mai câte. „Mie nu mi se întâmplă să fiu păcălit, dar li se întâmplă frecvent altora”, cred două treimi dintre români

Blue Monday (a treia zi de luni din ianuarie), un concept care a început să se contureze în urmă cu două decenii, este o formă de manipulare. Nu există dovezi științifice care să arate că această zi este mai grea decât altele, că nivelul de stres este mai ridicat. Este o altă „gogoașă” care se umflă din cauza punerii pe tapet a unui fenomen negativ, pentru care publicul larg are un apetit mai mare decât pentru știrile pozitive. Coarda sensibilă a consumatorilor de media vibrează mai puternic la știrile negative, prăpăstioase. Și aceasta este fereastra prin care se infiltrează cu mare ușurință manipularea. Iar cei mai mulți dintre noi nici nu cred că sunt manipulați. 

Deși nivelul de încredere în mass media este foarte scăzut, totuși doi din trei respondenți la studiul Pareto Report sunt de părere că lor nu li s-a întâmplat niciodată să fie păcăliți de știri false. În schimb jumătate dintre aceștia cred că acest lucru li se întâmplă altora. Cercetarea arată că dezinformarea e strâns legată și de social media, unde consumul este ridicat, aproximativ trei aplicații de acest fel utilizate frecvent de românii digitalizați. Clasamentul primelor cinci platforme, conform studiului citat, arată astfel: Facebook 77%, Instagram 53%, TikTok 51%, Telegram 23%, Pinterest 22%.

„Fenomenul știrilor false e un aspect esențial de analizat în contextul răscrucii pe plan social și politic pe care o traversăm în aceste zile. Alfabetizarea media este deja parte din sistemul educațional al țărilor scandinave și sesizăm nevoia acută a acesteia și în România (și probabil că aceste preocupări se regăsesc în toate țările dezvol-tate ale lumii)”, afirmă Manuela Mancaș, fondatoarea AHA Moments și cofondatoare a The Pareto  Report. Cu toate că la prima vedere, adaugă tot ea, ne gândim la educația prin intermediul școlilor, explozia social media a cuprins toate palierele de vârste; devine important, astfel, să existe pârghii de dezvoltare a gândirii critice și de combatere a dezinformării cu un spectru larg de adresabilitate, pentru toți românii, indiferent de vârstă. 

Pareto Report, ajuns la a patra ediție, a prezis la valul anterior apariția valului eurosceptic, iar acum pune sub lupă acest fenomen, pentru a înțelege sursele acestuia și posibilele consecințe. Cele mai apreciate beneficii ale UE sunt libertatea de a călători, munci și învăța oriunde în Uniune (73%), investițiile străine care au generat locuri de muncă (63%) și fondurile europene prin care s-a dezvoltat infrastructura (63%). În schimb, românii sunt dezamăgiți de eficiența EU în combaterea corupției sau de felul în care vocea României este auzită și respectată ca parte din EU și de faptul că țara a pierdut forță de muncă bine calificată. „Observăm un clivaj între ceea ce ne spun datele și percepția publicului în anumite zone. Chiar și ajustat la rata inflației, știm că veniturile românilor sunt mult mai mari în 2024 decât în 2007, pe toate categoriile de salariați. În schimb, nemulțumirile legate de lupta împotriva corupției sau sentimentul că vocea României nu este suficient auzită sunt greu de măsurat într-o manieră obiectivă. Person-al, tind să cred că nemulțumirile privind situația curentă generează o reimaginare a ultimelor decenii”, punctează dr. Robert Santa, cercetător-șef la Rethink Romania.

Cu privire la România ca parte din UE, există un aparent paradox relevat de a patra ediție a Pareto Report. Doar 43% din respondenți sunt de părere că se trăiește mai bine în România acum decât înainte de aderarea la UE, iar 15% se gândesc să emigreze. Și totuși, când e vorba de acțiuni concrete, cei 15% ar lua categoric direcția Occidentului (Eu-ropa sau America). Nici măcar unul din sutele de respondenți nu a menționat Rusia sau China ca o posibilă desti-nație.

În octombrie, înainte de tevatura generată de alegeri, optimismul românilor era prezent la cote înalte, cu toții crezând că ne așteaptă un viitor mai bun în următorii cinci ani. 87% din publicul Pareto (20% dintre românii cu cele mai mari venituri) și 74% din reprezentanții publicului comercial (populația de 18-65 de ani, care folosește internet-ul cel puțin o dată pe lună) erau încredințați că peste cinci ani nivelul de trai va fi mai bun decât în prezent.

Surprinzător în societatea actuală este girul acordat aproape în alb unor figuri care profețesc binele, răul, laptele și mierea, apocalipsa sau câte și mai câte. Pentru că dacă argumentul este că „Ăia” mint/au mințit, „Ăștilalți” sunt/vor fi mai buni. Pentru că am fost păcălită anterior, în diverse contexte, încerc să mă întreb cât pot de des dacă ce văd, aud sau citesc este adevărat. Poate pur și simplu propria percepție influențează modul în care înțeleg la un moment dar o informație.