Sunt turiștii străini prieteni sau dușmani pentru locuitorii zonelor turistice în care numărul vizitatorilor îl depășește pe cel al localnicilor?

Zilele fierbinți ale verii, un pahar rece de Aperol, promisiunea apelor răcoroase ale mării, serile cu flamenco și sangria sunt doar câteva dintre motivele pentru care mii de turiști iau cu asalt în fiecare an orașele din sudul Europei, în căutarea vacanței perfecte. Pentru o lungă perioadă de timp nimeni nu a avut nicio problemă cu migrația care se desfășura anual în iulie și august, dar lucrurile au început să se schimbe treptat și ospitalitatea spaniolă sau italiană este pe alocuri înlocuită cu un val de animozitate față de „invadatori”.

Cel mai recent protest vizează nunta extravagantă a fondatorului Amazon, Jeff Bezos, cu Lauren Sánchez, care s-a desfășurat la finalul lunii iunie la Veneția, localnicii și mai multe organizații locale protestând că astfel de evenimente transformă bătrânul oraș într-un „teren de joacă pentru miliardari”. Un banner uriaș a ornat piața centrală cu mesajul „Dacă poți închiria Veneția pentru nunta ta, poți plăti și taxe mai mari”. 

Începutul verii a venit cu proteste masive și în Barcelona, dar și în alte orașe din Spania, Portugalia și Italia, organizate de alianța Sud d’Europa contra la Turistitzacio. Stropirea turiștilor străini cu pistoale cu apă, injuriile și afișele care îi îndeamnă să plece acasă sunt deja la ordinea zilei în multe destinații.

Pare un paradox. Turiștii aduc bani în magazine, restaurante și hoteluri, încasări importante pentru administrația locală, fonduri care se întorc în final în dezvoltarea orașelor și în bunăstarea locuitorilor. Teoretic. Practic, lucrurile sunt mai complicate. Adeseori, taxele încasate de la turiști nu se văd în infrastructura locală, în schimb, ceea ce se vede este impactul numărului mare de vizitatori asupra nivelului chiriilor, a prețurilor la apartamente și în restaurante, poluarea și aglomerarea excesivă.

E suficient să petreci o după-amiază prin Veneția, vara, pentru a ajunge să fii de acord cu localnicii. Micile străduțe se transformă într-un furnicar uman, canalele în ambuteiaje de bărci, liniștea după-amiezei sau a nopților de vară se sparge în cioburile vesele ale petrecăreților. În încercarea de a reduce numărul de turiști, autoritățile locale au introdus în 2024 o taxă, prelungită și în 2025, în valoare de 5 euro/persoană sau 10 euro dacă rezervarea se face cu mai puțin de 4 zile înainte de sosire. „Taxa de intrare” nu este bine văzută de toată lumea, numeroși localnici considerând că ea transformă orașul într-un parc de distracții. În plus, efectul ei asupra numărului de turiști nu e prea vizibil.

În total, Italia a atras anul trecut 60-65 de milioane de turiști străini, depășind cifrele prepandemice. În Veneția, oraș cu o istorie de peste 1.000 de ani, clădit pe 118 mici insule, cu doar 50.000 de locuitori, sunt zile în care ajung peste 100.000 de vizitatori. În 2023, orașul a fost vizitat de 5,6 milioane de turiști, 86% fiind străini, conform statisticilor autorităților locale (Comune di Venezia).

Turismul european, o perspectivă istorică

Istoric, orașele turistice din Europa au încurajat dezvoltarea turismului, căci, până la urmă, cu cât mai mulți vizitatori, cu atât mai multe venituri. Veneția de exemplu s-a promovat intens ca destinație turistică, mai ales din anii 1980, când au început să fie deschise numeroase hoteluri de lux, în paralel cu organizarea unor festivaluri internaționale tot mai cunoscute, arată o analiză realizată de Harvard International Review (HIR). Același lucru este valabil și pentru Insulele Canare, promovate puternic mai ales în Marea Britanie și Germania.

Turismul a fost încurajat ca soluție pentru creșterea economiei locale, o sursă de venituri și locuri de muncă. În Spania, turismul a ajuns la o contribuție de peste 12% din PIB, iar cheltuielile vizitatorilor străini depășesc 100 miliarde euro în fiecare an. În 2024, Spania a fost a doua cea mai vizitată țară din lume, după Franța, atrăgând peste 90 de milioane de străini, marcând cel de-al optulea an consecutiv cu noi recorduri. Barcelona, oraș care atrage peste 15 milioane de turiști în fiecare an, la o populație de circa 1,5 milioane persoane, este una dintre cele mai vocale destinații în lupta împotriva turismului de masă. În fața protestelor tot mai dese și mai violente, Consiliul Local a înființat recent o nouă comisie pentru identificarea unor soluții legate de numărul record de turiști, taxa turistică și managementul vaselor de croazieră, care sunt doar câteva dintre problemele ridicate de localnici. „Turismul reprezintă 14% din economia orașului și asigură 150.000 de locuri de muncă”, spune Mateu Hernández, director al Barcelona Tourism Consortium, citat de CNN.

Chiar dacă beneficiile aduse de turism asupra unei destinații sunt de netăgăduit, protestatarii, fie că sunt localnici, fie organizații civice sau de mediu, consideră că există un nivel de la care situația devine nesustenabilă, atât în privința resurselor, cât și a calității vieții celor pentru care destinația respectivă este „acasă”

Momentul Covid-19

Chiar dacă animozitatea față de turiști pare să fi crescut în ultimii ani, fenomenul nu este atât de recent. Încă dinainte de pandemie, numeroase orașe europene se confruntau deja cu nemulțumirea localnicilor față de turismul de masă. Pandemia a pus punct însă brusc călătoriilor, iar momentul a produs două tipuri de efecte. Businessurile legate de turism au fost grav afectate, unele irecuperabil, iar Organizația Mondială a Turismului estima la acel moment că milioane de joburi vor dispărea. Ceea ce s-a și întâmplat.

Dar pandemia a adus și un alt efect, neașteptat. În lipsa turiștilor, destinațiile europene și-au regăsit liniștea și specificul local. Localnicii au descoperit cum arată orașul lor fără invazia constantă a străinilor și s-au putut bucura, pentru mulți în premieră, de frumusețea lui. O memă care a circulat mult în acele luni arăta canalele Veneției lipsite de zecile de gondole și vaporașe, dar invadate de delfini. Un fals, evident, dar nu departe de sentimentul pe care îl aveau localnicii pentru prima dată după mult timp.

De la ieșirea din izolare, turismul în multe țări europene nu doar că și-a revenit la nivelurile pre-pandemice, ci le-a depășit. „Spania a primit 42,5 milioane de turiști în primele șase luni ale anului 2024, ceea ce reflectă creșteri de 11% și 13% față de aceleași perioade din 2019 și 2023. În Portugalia, Franța și Italia, sosirile turiștilor internaționali în 2023 au crescut cu 12%, 7,8% și 4,4%, respectiv, față de nivelurile din 2019, înainte de pandemie”, arată statisticile citate de HIR.

În final, chiar dacă beneficiile aduse de turism asupra unei destinații sunt de netăgăduit, protestatarii, fie că sunt localnici, fie organizații civice sau de mediu, consideră că există un nivel de la care situația devine nesustenabilă, atât în privința resurselor, cât și a calității vieții celor pentru care destinația respectivă este „acasă”. 

Probabil că nu degeaba niciuna dintre marile destinații de vacanță din sudul Europei nu apare în clasamentul The Economist Inteligence Unit privind cele mai „liveable” orașe, unde pe primul loc se află în acest an Copenhaga, urmat de Viena și Zürich.

Întrebarea este însă dacă pistoalele cu apă ar trebui îndreptate spre turiști sau mai degrabă spre propriii primari.