Sunt tratate femeile la fel ca bărbații în România? Unde se află țara noastră când este vorba de egalitate de gen în comparație cu media europeană

După o carieră de aproape 20 de ani în resurse umane și cu o formare inițială de psiholog, Florentina Ciontea, HR și CSR director în cadrul companiei de beneficii extrasalariale Pluxee România și Bulgaria, spune că nu a fost ferită de stereotipurile de gen pe parcurs. Privind industria muncii în ansamblu, ea susține că în ultimii ani se văd mișcări ale organizațiilor de pe piața locală spre egalitatea de șanse, dar, pentru a atinge cu adevărat obiectivele legate de gen, subliniază că trebuie să punem accentul pe educație. Ce definește însă cu adevărat un lider, dincolo de gen?

Egalitatea de șanse este unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare durabilă, fiind inclus în Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României și în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la nivel global de către ONU și UE. Cu toate acestea, România se află la finalul clasamentului în ceea ce privește indicele egalității de gen în UE, conform Institutului European pentru Egalitatea de Gen. Cu un scor de 56,1 din 100, suntem sub media UE cu 14,1 puncte, fiind depășiți de vecinii noștri, Ungaria și Bulgaria.

Cu toate acestea, există un progres semnificativ pe termen lung”, atrage atenția Florentina Ciontea, HR & CSR director în cadrul Pluxee România și Bulgaria din anul 2022.

Ea susține că vede totuși din ce în ce mai multe companii care își asumă angajamente clare și planuri concrete pentru egalitatea de șanse, incluzând rezultate clare în rapoartele lor non-financiare anuale. „Abordările în acest sens variază în funcție de industrie și dimensiunea companiilor, dar este încurajator să vedem progrese în această direcție. Cred că este important să ne aducem aminte că, pentru a ne atinge obiectivele legate de gen, trebuie să investim ca societate în educație, să creăm o mai bună conștientizare a acestei realități și să luăm măsuri concrete prin care să preluăm o parte din responsabilitatea femeilor legate de îngrijirea familiei, educația copiilor și să o sprijinim mai mult în dezvoltarea ei profesională.”

Anterior, reprezentanta Pluxee a ocupat roluri de management în organizații din industria bancară și farmaceutică, în companii precum Novo Nordisk, Intesa Sanpaolo Bank România, UniCredit Țiriac Bank și Banca Românească. La bază însă, ea are o formare de bază în psihologie generală, și spune că psihologia, îmbinată cu resursele umane, a făcut lucrurile puțin mai ușoare în cariera sa, având în vedere că este un domeniu în care femeile sunt majoritare.  „Chiar și așa, reflectând la cariera mea, realizez cât de mult a contat pentru mine să demonstrez că pot. Am muncit mult pentru a obține rolurile pe care le-am ocupat de-a lungul timpului chiar dacă a trebuit să sacrific din timpul dedicat familiei. Nu am fost ferită nici de stereotipurile de gen care văd  femeile ca fiind mai puțin competente sau prea emoționale pentru roluri de conducere. Noi, femeile, tindem să mergem mereu cu un pas mai departe în a demonstra că suntem calificate pentru a ocupa o anumită poziție.”

Într-un studiu pe tema încrederii în propria capacitate profesională, femeile raportează că au simțit îndoieli cu privire la performanța în carieră, mai mult cu 30% față de bărbați. Un alt studiu citat de Florentina Ciontea a analizat fenomenul în mediul universitar și a arătat că bărbații inițiază negocieri salariale de patru ori mai des decât femeile și că, atunci când totuși negociază, cer cu 30% mai puțini bani decât bărbații. „Și în ceea ce privește salariul pe care cred că îl merită, studenții de gen feminin indică un salariu cu 20% mai mic decât studenții de gen masculin.”

Meritocrația, prima. Deși România a înregistrat progres în promovarea egalității de gen în business, din 2016 și până în 2022 proporția angajatelor în poziții de conducere a crescut cu numai 3,6%, până la 36,9%, potrivit raportului Global Gender Gap Report, realizat de World Economic Forum. Când vine vorba despre normele de gen impuse în companii, în consiliile de administrație ale organizațiilor, și despre necesitatea lor în România, reprezentanta Pluxee spune că există întotdeauna păreri pro și contra acestor norme, mai ales când sunt impuse fără a înțelege diferențele dintre diverse industrii sau contexte culturale. „În primul rând, rolurile trebuie să fie ocupate de persoanele potrivite, care au calificările necesare. Consider că nu putem impune un anumit număr de femei într-un consiliu de administrație, dacă nu avem și candidate potrivite pentru aceste roluri. Pe de altă parte, însă, este nevoie de o asemenea normă pentru a putea pune în practică planuri de dezvoltare care să susțină accelerarea pregătirii femeilor pentru a accede la aceste roluri. Aceste norme susțin diversitatea și incluziunea, asigurând astfel o reprezentare corectă care să ducă la perspective diferite”, explică ea.

De altfel, Florentina Ciontea este de părere că un lider de succes nu este definit de gen, ci de viziunea pe care o are pentru sine și pentru compania sa, de reziliență, de empatie și de autenticitate. „Aș defini un lider de succes, fără să îi atribui un gen anume, în funcție de calități precum claritatea viziunii pentru dezvoltarea sa și a companiei pe care o conduce, capacitatea de comunica această viziune celorlalți și modul în care îi inspiră pe cei din jurul său. Un lider bun în viziunea mea este rezilient, nu renunță atunci când devine greu sau apar schimbări neprevăzute. Empatia este o altă calitate pe care eu o atribui liderilor buni. Însă aș sublinia că un lider empatic în mod autentic spune totuși lucrurilor pe nume, dă feedback valoros, cu intenția de a-i susține în dezvoltare pe cei din jur, susținându-i și împingându-i să își depășească limitele. Nu în ultimul rând, comunică eficient și este deschis la dialog. O cultură autentică a feedbackului crește de aproape cinci ori șansa de a avea un leadership de înaltă calitate și o bază valoroasă de talente.”

ezvoltare continuă, dezvoltarea relațiilor și un echilibru bun viață – muncă. Ca să aibă o carieră de succes în România, o tânără la început de drum trebuie să aleagă un domeniu în care se simte confortabil și în care poate contribui la schimbarea societății, crede Florentina Ciontea. „Cred că cel mai important sfat este să aleagă o carieră care să îi permită să meargă în fiecare zi la birou cu un zâmbet pe buze și în care să simtă că poate contribui la schimbarea în bine, indiferent care ar fi ea. Cred că este nevoie să investim mult mai mult ca societate în orientarea profesională și în susținerea tinerilor care, de prea multe ori, aleg un job într-un mod superficial, influențați de societate, dorind să-și mulțumească părinții sau luând în calcul aspecte strict financiare.”

Din punctul său de vedere, o carieră de succes respectă următoarele trei valori: dezvoltarea continuă, dezvoltarea relațiilor și un echilibru bun viață – muncă. „Rămânem relevanți învățând permanent și având motivația de a fi mai buni, de a ne actualiza abilitățile constant ținând cont de apariția ultimelor tehnologii, de tendințele care țin de meserie dar și de industria în care activăm. În paralel, trebuie să acordăm atenție dezvoltării relațiilor sociale și rețelelor profesionale prin care câștigăm acces la mentorat și oportunități, oferind totodată celorlalți din resursele și cunoașterea noastră. Nu în ultimul rând, este necesar un bun echilibru între viața profesională și personală pentru a ne asigura că dorința de reușită și evoluție nu ne duce într-o zonă de stres sau chiar de burnout.”

În ceea ce privește compania în care lucrează, ea spune că pune accentul pe diversitate și echitate. „Avem 60% angajați femei iar în rolurile de conducere jumătate din acestea sunt ocupate de femei. Urmărim acest aspect la nivelul întregului grup iar obiectivul nostru este ca între 40 și 60% dintre rolurile de leadership să fie deținute de femei”, a concluzionat Florentina Ciontea.