Sunt bursele un barometru sau o cauză a unei crize financiare? În scandalul Wirecard, investitorii au ignorat avertismente documentate, dar în cazul Credit Suisse reacționează violent la zvonuri

Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci europene, a privit pentru o zi abisul bursier, îm­pinsă acolo de zvonuri și luând cu ea pe tărâmul apocalipsei imaginația piețelor. S-a vorbit de începutul unei noi crize financiare. Așa va fi? Ce se întâmplă de fapt?

Explicația scurtă este că drama iese în evidență și se vinde bine, inclusiv pe bursele de acțiuni și în universul conex. Pentru expli­cația mai lungă ar trebui luat în considerare că după ce Rezerva Federală americană și cele­lalte bănci centrale mari ale lumii au început să injecteze bani ieftini pe piețe pentru a sti­mula creditul și creșterea economică în urma multiplelor crize din 2007 încoace, bursele de acțiuni reacționează exagerat la stimuli. Sunt analiști care au comparat acei bani ieftini cu steroizii. Când nu mai are steroizi, organismul intră în sevraj. De ase­menea, din 2008 se tot vorbește de o decu­plare a burselor de acțiuni de realitate.

Pe acest fond, acțiunile Credit Suisse au picat cu 11% la deschiderea ședinței de tran­zacționare de luni, după apariția și rostogo­lirea unor zvonuri și comentarii cum că banca nu mai are resurse și va da faliment. Credit Suisse nu este o bancă obișnuită, ci una de investiții, așa cum a fost Lehman Brothers, al cărei faliment, cauzat de colapsul pieței credi­telor subprime din SUA, a paralizat piața globală a creditului și a dus la izbucnirea unei crize financiare globale în 2008. Acțiunile companiei elvețiene sunt cu 91% sub vârful atins în 2007 și cu aproape 60% sub nivelul de la începutul anului. Banca are probleme reale.

Dar probleme a avut și încă mai are și Deutsche Bank, banca fanion a Germaniei. Și în cazul ei se spunea în 2019-2020 că se va prăbuși și că fali­mentul este iminent. Com­pania, și ea o bancă de investiții, anunța desființa­rea a nu mai puțin de 18.000 de locuri de muncă, echivalentul unei cincimi din personal, și un plan de re­structurare dureros care includea desființarea unei întregi divizii, cea de global equities trading business.

Colapsul ar fi fost rezultatul unui deceniu de controverse și scandaluri, de încercări și mai ales eșecuri și cauza unei posibile noi crize financiare. Deutsche Bank nu s-a pră­bușit, dar nici nu mai are gloria pe care a avut-o cândva. În 2020 a reușit să facă profit, după mulți, mulți ani de pierderi. Banca a revenit din nou în atenția publicului, de data aceasta în drama Credit Suisse, cu care are sau a avut multe în comun, inclusiv pe ac­tualul director financiar al companiei elvețiene, Dixit Joshi.

Ca și în cazul Deutsche Bank în 2016-2017, riscul de faliment al Credit Suisse, măsurat prin indicatori de pe piețe, a crescut. Banca are probleme, inclusiv din cauza expunerii la Archegos Capital Management, al cărui faliment din 2021 i-a adus o pagubă de 5,5 miliarde de dolari, și trebuie să treacă printr-un proces de restructurare dureros și costisitor. Instituția speră să obțină bani prin vânzări de active, dar inves­titorii se întreabă dacă va fi su­ficient. Plonjonul de pe bursa de acțiuni nu face decât să erodeze capitalul și să îngre­uneze procesul de restruc­tu­rare, după cum notează portfolio.hu. La sfârșitul acestei luni, Credit Suisse ar trebui să prezinte o analiză a strategiei de restruc­turare, iar atacurile de pe bursă vin în acest context.

Noul CEO Ulrich Koerner, su­pranu­mit și „Uli the Knife“ pentru că s-a spe­cializat în tăierea pierderilor, a trimis vineri un mesaj angajaților săi în care-i asigura că banca are o bază de capital și lichiditate so­lide. Potrivit The Wall Street Journal, într-un al doilea me­saj se spune că rezervele de capi­tal sunt de aproape 100 de miliarde de dolari, iar activele lichide de calitate superioa­ră se situau în iunie la 238 miliarde de dolari.

Cu toate acestea, cele mai recente analize, printre care și una a Deutsche Welle, arată că banca elvețiană va avea nevoie de capital suplimentar de 4 miliarde de franci elvețieni pentru a-și finanța planul de restructurare. De unde va face rost de bani? Poate de la inves­titori? se întreabă Financial Times. Aceștia se pare că n-o mai iubesc.

Între timp, acțiunile Credit Suisse și-au mai revenit pe burse, iar în Australia, un jur­nalist de la ABC a postat sâmbătă un tweet mult rostogolit pe rețelele de socializare și în me­dia care anunța că banca este în pragul fali­mentului. Ulterior tweetul a fost șters. Însă nu trebuie igno­rat faptul că Credit Suisse este în top 30 al celor mai importante bănci pentru sis­te­mul bancar și că au fost cazuri când pro­ble­me evidente la alte instituții financiare au fost ignorate complet de autorități și investitori.

Un astfel de caz este Wirecard, ale cărei acțiuni pe bursă au evoluat frumos cu toate că nu zvonuri, ci o serie bine documentată de analize publicată de Financial Times arăta că este ceva în neregulă cu finanțele companiei. Wirecard a primit inclusiv protecția autorităților de supraveghere financiară din Germania în fața a ceea pe atunci erau etichetate ca atacuri de discreditare din partea FT. În cele din urmă, s-a dovedit că publicația a avut tot timpul dreptate, iar Wirecard s-a prăbușit într-un scandal de fraudă, trăgând după ea BaFin.