Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol
Summit-ul NATO 2018 de la Bruxelles va rămâne în istorie ca un summit provocator la adresa coeziunii trans-atlantice.
Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate și confruntări politice inedite pentru principalii aliați europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranșante și intransigente de către președintele SUA a problematicii finanțării insuficiente a apărării de către aliații din Europa. Dincolo de orice speculații, Alianța a fost probabil la o mică distanță de punctul unei degradări fără precedent a relației trans-atlantice și a încrederii reciproce dintre aliații occidentali europeni și SUA.
Așa cum era de așteptat, președintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiționată și imediată a aliaților europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susținerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea președintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.
Evident că aliații europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creștere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Țara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Președintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA și, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menționat). În consecință, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidențială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.
Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiție impus de președintele american în acest cadru, însă, cel puțin din declarațiile sale ulterioare, a rezultat că a obținut ceea ce dorea de la aliați. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliații să se gândească la o nouă țintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliații europeni. Momentul periculos fusese însă depășit, președintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o mașinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.
Și mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declarația finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate și direcțiile politice și militare pentru dezvoltarea și activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianței cu cele de la Varșovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.
Citiți mai multe pe Monitorul Apărării