SUA a mobilizat în jurul Iranului cea mai mare forță militară de la invazia Irakului din 2003, pentru a forța Teheranul să ajungă la o înțelegere. „Fie vom avea un deal, fie va fi extrem de rău pentru ei”

Statele Unite desfășoară una dintre cele mai ample mobilizări militare din Orientul Mijlociu din ultimele două decenii. Două portavioane, avioane de vânătoare, distrugătoare cu rachete ghidate și aeronave de realimentare au fost trimise în regiune, în contextul în care președintele Donald Trump a oferit Iranului un termen de 10 până la 15 zile pentru a ajunge la un acord privind programul său nuclear, informează Bloomberg.

„Fie vom avea un deal, fie va fi extrem de rău pentru ei”, a declarat Trump la bordul Air Force One, precizând că 10–15 zile reprezintă „cam maximul” pe care îl mai acordă negocierilor.

Amploarea desfășurării amintește de acumularea de forțe din 2003, înaintea invaziei Irakului. Deși nu există indicii clare că SUA ar intenționa să trimită trupe terestre, concentrarea actuală de echipamente sugerează că Washingtonul își păstrează opțiunea unei campanii aeriene susținute, posibil în coordonare cu Israelul.

Potrivit presei americane, liderul de la Casa Albă analizează atât varianta unei operațiuni extinse, cât și posibilitatea unei lovituri limitate, menite să forțeze Teheranul să revină la masa negocierilor.

Printre navele desfășurate se numără portavioanele USS Abraham Lincoln și USS Gerald R. Ford. Acestea sunt însoțite de distrugătoare din clasa Arleigh Burke, capabile să lanseze rachete Tomahawk.

La bord se află avioane F-35C și F/A-18E/F Super Hornet, aeronave de avertizare timpurie E-2D, elicoptere Seahawk și avioane de sprijin logistic. În paralel, datele platformei FlightRadar24 arată o creștere semnificativă a zborurilor militare americane spre baze din Qatar, Iordania, Creta și Spania, inclusiv avioane de realimentare KC-46 și KC-135, transportoare C-130J, aeronave radar E-3 Sentry și drone de supraveghere RQ-4 Global Hawk.

Prezența simultană a două grupuri de portavioane oferă SUA capacitatea de a susține operațiuni militare prelungite, dacă situația o va impune.

Tensiunile dintre Washington și Teheran au afectat piețele financiare. Bursele au scăzut, iar prețul petrolului Brent a depășit 71 de dolari pe baril.

O eventuală lovitură majoră împotriva Iranului, unde conducerea se confruntă deja cu tensiuni interne, ar putea antrena SUA într-un nou conflict major în Orientul Mijlociu, al treilea din 1991 încoace.

Deși în campanie Trump a pledat împotriva implicării Americii în războaie externe, în actualul mandat a autorizat deja bombardamente asupra unor ținte nucleare iraniene, atacuri împotriva rebelilor houthi din Yemen și operațiuni în Siria.

Rămâne de văzut dacă Iranul va reuși să răspundă cerințelor Washingtonului în termenul impus sau dacă mobilizarea masivă de forțe va duce la o escaladare militară în regiune.