STUDIU: Taxele pe băuturile carbogazoase par să determine o scădere a consumului acestora

De peste un deceniu, creatorii de politici de sănătate publică și reprezentanții industriei băuturilor carbogazoase se contrazic în legătură cu ideea impunerii unei taxe majore asupra acestor băuturi răcoritoare. Autorii propunerii spun că o astfel de măsură ar putea lupta eficient împotriva obezității, reducând consumul de băuturi carbogazoase. Liderii acestei industrii au obiectat și au spus că o astfel de taxă pur și simplu nu va avea efect.

Aceste discuții au fost însă majoritar teoretice, deoarece niciun oraș mare, stat federal sau țară nu a adoptat o astfel de taxă dorită de creatorii de politici de sănătate.

Însă situația s-a schimbat de curând. În 2013, Mexicul a adoptat o taxă ce pare desprinsă direct din manualele de sănătate publică. Iar acum, dezbaterea teoretică din trecut pare să devină mai bine ancorată în realitate.

Datele preliminare transmise de Guvernul mexican și cercetătorii în sănătate publică din Statele Unite arată că taxa respectivă a determinat o creștere substanțială a prețurilor, care a generat la rândul ei o scădere a vânzărilor de băuturi îndulcite cu zahăr, în special în rândul celor mai săraci consumatori din această țară. Efectele pe termen lung ale acestei politici rămân deocamdată necunoscute, dar taxa respectivă este lăudată intens de susținătorii ei, care cer ca o taxă similară să fie impusă și în Statele Unite.

“Este exact ceea ce noi credeam că va face această taxă”, a spus Barry Popkin, profesor de nutriție la Universitatea North Carolina, a cărui echipă de cercetători a realizat acest studiu.

Ideea unei taxe pe băuturile carbogazoase este modelată, în anumite privințe, după taxele asupra tutunului, adoptate de mai multe țări și state federale în ultimele decenii. Obiectivul acelor taxe nu a constat doar în creșterea veniturilor la bugetul de stat – deși acesta a fost un fel de efect secundar plăcut -, ci și în a-i descuraja pe oameni să cumpere țigarete. O literatură de specialitate consistentă a fost construită de atunci, iar ea arată că prețurile ridicate au avut într-adevăr ca rezultat scăderea vânzărilor de țigarete, în special în rândul tinerilor consumatori.

Similar, taxa pe băuturi carbogazoase ar trebui aplicată producătorilor și retailerilor, pentru ca prețurile mai mari să se reflecte în eticheta de raft, nu în casa de marcat. La fel ca în cazul taxelor pe țigarete, autorii acestei propuneri vor ca taxa pe băuturi carbogazoase să fie suficient de mare, pentru ca acei clienți finali să remarce diferența de preț.

Taxa din Mexic a respectat toate aceste recomandări. Îi costă pe producători 1 peso pentru fiecare litru de băuturi carbogazoase, fapt care duce la o creștere substanțială a prețului de raft, cu aproximativ 10%. Întrucât a fost aplicată distribuitorilor, orice creștere rezultată va fi evidențiată în prețul de listă.

Există trei etape esențiale care trebuie parcurse pentru a se vedea dacă această taxă are un impact asupra sănătății publice:

1. Această taxă duce la creșterea prețului băuturilor carbogazoase? – În teorie, taxa ar putea fi absorbită de producători și comercianți, iar clientul final să nu o simtă niciodată. Cercetătorii au considerat însă că adoptarea taxei se va traduce prin apariția unor prețuri mai mari, iar în Mexic exact așa s-a întâmplat.

2. Creșterile de preț pentru băuturile carbogazoase reduc consumul? Cercetătorii de la Universitatea North Carolina, în colaborare cu autoritățile pentru sănătate publică din Mexic spun că da. Pe parcursul ultimului an, s-a înregistrat o scădere de 6 procente pentru vânzările de băuturi carbogazoase, iar efectul pare să se intensifice, pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului. Până în decembrie 2014 – ultimul an luat în calcul în acest studiu -, vânzările au scăzut cu 12 procente față de decembrie 2013. Cele mai pronunțate scăderi (ale consumului) au fost înregistrate în rândul mexicanilor cu cele mai mici venituri – scădere de 17% -, sugerând că taxa în sine, nu publicitatea din jurul taxei, a fost factorul determinant pentru scăderea consumului.

3. Au scăzut ratele de obezitate și diabet? – Această întrebare crucială a rămas deocamdată fără răspuns. Este posibil, de exemplu, ca persoanele care au renunțat la băuturile carbogazoase să înceapă să cumpere suc de mere care să conțină un număr similar de calorii, ce provin din zahăr natural (fructoză). Sau acei clienți aleg să bea doar apă, dar să mănânce mult mai multă înghețată. Potrivit anumitor studii, caloriile lichide nu oferă aceeași senzație de sațietate ca alimentele solide – sugerând că acele calorii pierdute nu vor fi înlocuite complet. Însă există prea puține studii deocamdată despre ceea ce se întâmplă pe termen lung atunci când oamenii își schimbă obiceiurile de consum în privința băuturilor; așadar, oamenii de știință vor avea nevoie de mai mulți ani înainte de a ști dacă o mică scădere a consumului de băuturi carbogazoase se traduce în beneficii reale pentru sănătatea mexicanilor.

Taxele par să afecteze vânzările producătorilor de băuturi carbogazoase. The American Beverage Association, care promovează interesele producătorilor de băuturi carbogazoase, militează cu vehemență împotriva acestor taxe. Asociația consideră că taxele ar arăta cu degetul, pe nedrept, doar către una dintre industriile existente pe piață, acuzând-o doar pe ea de apariția unei epidemii de obezitate, în timp ce clienții își procură pur și simplu din altă parte celelalte calorii după care tânjesc.

Aceeași asociație a reamintit o serie de studii anterioare despre taxele pe băuturile carbogazoase, realizate în Statele Unite și Europa. În acele studii, consumul de băuturi carbogazoase nu a scăzut prea mult, iar rata obezității a rămas constantă, deoarece oamenii au făcut trecerea spre alte băuturi cu un conținut caloric ridicat.

Însă taxele analizate în acele studii erau mai mici decât cea adoptată în Mexic. De asemenea, cele din Statele Unite au venit sub forma unor taxe pe vânzări, iar ele au trecut neobservate de consumatori.

Un singur oraș din Statele Unite a adoptat o taxă precum aceea din Mexic. Orașul Berkeley din California a adoptat acciza de 1 penny per uncie pentru băuturile carbogazoase, în 2014, care a intrat în vigoare în martie 2015. Două echipe de cercetători au analizat primele 3 luni ale taxei din Berkeley și au descoperit că prețurile la băuturile carbogazoase au crescut, însă cu o rată mai modestă decât aceea din Mexic. Nu se știe deocamdată dacă locuitorii din Berkeley au cumpărat mai puține băuturi carbogazoase.

Cercetătorii din Berkeley au nevoie de mai mult timp pentru a aduna mai multe date despre ambele chestiuni. Însă ei cred, de asemenea, că Berkley ar putea fi o piață de testare neconcludentă. Berkeley este un oraș în care băuturile carbogazoase nu sunt foarte populare, iar cei mai mulți dintre locuitori obișnuiesc să își conducă automobilele pe distanțe de câțiva kilometri pentru a-și face cumpărăturile, iar magazinele ar putea fi deosebit de atente la competiția prețurilor din apropiere. Dacă taxa pe băuturi carbogazoase din Berkeley nu va determina o schimbare a comportamentului de consum, atunci cercetătorii ar putea ajunge la concluzia că taxa pe băuturile carbogazoase ar putea să nu aibă o eficiență prea mare la nivelul comunităților mici.

David Frisvold, profesor-asistent de economie la Universitatea Iowa, care a colaborat la unul dintre studiile din Berkeley, alături de John Cawley, profesor de economie la Universitatea Cornell, a spus că un experiment mai bun în privința acestor politici publice ar permite oamenilor de știință “să compare rezultate obținute în mai multe state” și că, “la nivel mai larg, este posibil să apară reacții diferite față de cele generate de piețele mici, de la nivel local”.