Studiu: România ar putea face din Constanța-Oradea o linie de cale ferată de mare viteză, unde trenurile să atingă 250 km/oră

Un studiu strategic privind  calea ferată de mare viteză, realizat de compania de consultanță Atkins Realis pentru  Direcția Generală Programe Europene Transport (DGPET)  din cadrul  Ministerului Transporturilor, arată că ruta  care s-ar plia cel mai bine pentru trenuri ce pot ajunge la 250 km pe oră este Constanța-Oradea.

Studiul propune mai multe faze, iar în prima etapă pe București–Câmpina vizează o  linie nouă cu cale ferată dublă, unde se  va putea atinge  viteză maximă 250 km/h. Pe Câmpina–Brașov propune modernizare pentru viteză de 200 km/h. 

“Faza 2: Brașov – Cluj-Napoca via Târgu Mureș: Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă 250 km/h. Faza 3: Cluj-Napoca – Oradea via Zalău. Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă  250 km/h. Faza 4: București – Constanța: Modernizări pentru 200 km/h între București și Fetești. Linie nouă cu cale ferată dublă, viteză maximă de 250 km/h între Fetești și Constanșa”, prevede studiul

Majoritatea rețelelor de cale ferată de mare viteză (CFMV) din Europa includ elemente de trafic mixt, fie trenuri de mare viteză care utilizează infrastructura convențională, fie trenuri convenționale care circulă pe anumite secțiuni de cale ferată de mare viteză (cu condiția ca aceste trenuri să fie compatibile din punct de vedere tehnic și operațional).

Costurile pentru o  cale ferată de mare viteză variază între 8,9 mil. euro/km și 25,5 mil euro/km (prețuri din 2018), potrivit oficialilor.

În  timp ce trenurile moderne din vestul Europei dar și din regiune circulă și cu peste 160 de km pe oră, în România, pe calea ferată, viteza medie a trenurilor  (Regio) a fost de 46 de km pe orăîn 2024 iar a  trenurilor de marfă de 27 km pe  oră. Realitatea din teren arată că doar pentru 78 de km de cale ferată au fost realizate recepții la terminare și recepții pe părți de obiective în 2024, potrivit ultimelor date.

Singurele trenuri cu o viteză  medie mai mare, 70,5 km pe oră, au avut-o trenurile InterCity  (Săgeata  Albastră), în timp ce trenurile InterRegio au circulat cu  o viteză medie de 61 km pe oră, potrivit CFR SA.

Cea mai mare viteză cu care poate circula un tren în România este de 160 de kilometri pe oră, pe ruta București Nord-Constanța, care a fost modernizată cu un miliard de euro, însă această viteză nu este atinsă tot timpul, potrivit ultimelor date. 

Astfel că cea mai mare provocare a transportatorilor pe calea ferată este viteza redusă cu care circulă trenurile pe calea ferată, pe lângă parcul învechit de vagoane și locomotive, care nu oferă confort pasagerilor. 

Realitatea din teren arată că nici măcar pe partea de confort pentru pasageri și modernizare trenuri nu s-a văzut o îmbunătățire în ultimii ani.

Pentru îmbunătățirea confortului și a serviciilor oferite, CFR Călători derulează, prin programul de investiții cu fonduri PNRR, lucrări de modernizare a 139 de vagoane (inclusiv de dormit și cușetă), 55 de locomotive electrice și 20 de locomotive electrice cu acumulatori.

În continuare CFR Călători circulă cu trenuri vechi pe calea ferată. Vârsta medie a locomotivelor și automotoarelor CFR Călători este de 51 de ani, iar vârsta medie a vagoanelor este de 32 de ani, așa cum arată  Strategia de Material Rulant a CFR Călători pentru 2021-2024. 

De-a lungul anilor, compania a pierdut cotă de piață pe cele mai solicitate rute, București-Brașov și București-Constanța, în față operatorilor privați, care au curse pe aceste rute  și trenuri noi, ce oferă un grad mai mare de confort.

Doar 70,8 mil. de pasageri au  fost  transportați în 2024  pe  calea ferată, trafic de peste patru  ori mai  mic  față de cel de pe cale rutieră.  În urmă cu două decenii, pe calea ferată circulau peste 95 de mil. de pasageri.