Studiu privind calitatea vieții și bunăstarea socială: România urcă o poziție la nivel global, pe 43, și nu mai e pe ultimul loc în UE. Cele mai mici punctaje sunt pentru sănătate, apa și salubritatea, accesul la educația de bază și incluziune

România urcă o poziție, pentru al doilea an consecutiv, și ajunge pe locul 43 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social 2022, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială din 169 de țări, cedând în același timp și ultimul loc în rândul statelor membre UE către Bulgaria, aflată pe locul 44 la nivel global.

Potrivit studiului efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte, România înregistrează 76,89 de puncte din 100, un scor ușor mai scăzut față de anul precedent, dar care o plasează în rândul țărilor din a doua categorie (după ce anul trecut s-a regăsit printre țările din a treia categorie), după Barbados, Argentina și Ungaria.

Toate statele UE sunt în primele două categorii ale clasamentului mondial,  Danemarca (2), Finlanda (3), și Suedia (6) având un nivel ridicat al calității vieții.

Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (23), Slovenia (27), Lituania (29), Letonia (32), Croația (34), Slovacia (35), Polonia (39), Ungaria (42), România (43) și Bulgaria (44).

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 169 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată.

În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.

„Cu toate că traversăm o perioadă dominată de pandemia de COVID-19, de provocări legate de schimbările climatice și de turbulențe economice și politice, calitatea vieții și bunăstarea socială s-au îmbunătățit la nivel mondial, chiar dacă cu doar 0,37 puncte comparativ cu anul trecut. Însă studiul atrage atenția că este posibil ca anul viitor să vedem pentru prima dată un regres al indicelui de progres social. Și avansul României este mai degrabă lent, dar cred că ar putea accelera, dacă am reuși să valorificăm punctele forte ale țării noastre, precum poziția geografică și resursele naturale, forța de muncă competitivă, competențele tehnice și infrastructura de date, politicile fiscale care susțin creșterea și fondurile europene semnificative, prin creșterea investițiilor în educație, sănătate, infrastructură și în cercetare și dezvoltare”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

România înregistrează un ușor progres în clasamentul mondial privind nevoile de bază (locul 40), unde urcă o poziție, și scădere, coborând o poziție, pentru elemente care țin de oportunități (locul 46) și bunăstare (locul 51).

Vezi aici punctajele primite de România la toate categoriile

Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, printre scorurile cele mai bune se numără hrana și îngrijirea medicală de bază și locuința (ambele pe locul 34) , urmate de siguranța personală (locul 35), accesul la comunicații și informații (locul 36) și accesul la educație avansată (locul 44).

La polul opus, România stă mai puțin bine la capitolul sănătatea și bunăstarea (locul 81), apa și salubritatea (locul 70) și accesul la educația de bază (locul 65).

La nivel global, Norvegia își menține poziția de lider, înregistrând un scor de 90,74, urmată de Danemarca și Finlanda, în timp ce ultimele clasate sunt Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud.