STUDIU: Nivelul plăților la timp efectuate de către români a crescut ușor în 2017

În cadrul acestui studiu au fost intervievați factori de decizie din 3.200 de companii din 16 țări europene cu privire la practicile de plată locale. Studiul își propune să analizeze relațiile dintre comportamentele de plată, termenele de plată și influența lichidităților asupra economiei europene. 

Practici de plată

Unul dintre motivele care a contribuit la ușoara creștere a punctualității plăților efectuate de către români ar putea fi reducerea scadenței medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016: doar 54% dintre clienții B2B au scadențe de cel puțin 40 de zile, comparat cu 62% anul trecut. “Comparând rezultatele studiilor EOS din anii precedenți, am ajuns la concluzia că scadențele mai scurte au ca rezultat o rată de plată mai bună, afirmă Georg Kovacs, Managing Director al EOS KSI Romania.

Cu toate acestea, în ciuda ușoarei îmbunătățiri a numărului de plăți efectuate  la timp, România este una dintre țările est-europene cu numărul cel mai redus de facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria și Slovacia.

Motive pentru comportamentul de plată neadecvat

În ceea ce privește nivelul de creanțe neîncasate, acesta rămâne același ca în 2016, adică de 4%, având un impact negativ asupra economiei din România. În comparație, nivelul mediu de creanțe neîncasate la nivelul Europei de Est este mai mic: 3%.

De asemenea, media plăților întârziate în România anul acesta a rămas de 23% – la fel ca în 2016. Companiile din România care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienții B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăților de la propriii clienți (80%), precum și utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi privește pe clienții B2C (persoane fizice), aceștia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichiditățile (75%) și neglijenței (61%).

Consecințe ale comportamentului de plată neadecvat

Chiar și o singură factură neplătită are efecte negative asupra unei companii. Când vorbim însă de sute de mii de facturi neplătite, companiile implicate pot suferi pierderi care,  în unele cazuri, pot să ajungă la milioane de euro. Așa cum arată studiul EOS, din cauza întârzierilor plăților, companiile din România suferă cel mai mult de pierderi de profit (62%), probleme cu cash flow (41%) și reduceri ale investițiilor (27%).

Mai mult, companiile reacționează la aceste întârzieri de plată și neplăți prin reducerea locurilor de muncă și stoparea angajărilor (27%) și prin creșterea prețurilor (22%), ceea ce afectează direct piața locală. „Cei mai mulți oameni nu conștientizează consecințele generate de neplăți și plățile întârziate”, afirmă Georg Kovacs. „Colectarea de creanțe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deși consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichiditățile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creațe contribuie la evitarea creșterii prețurilor sau reducerii locurilor de muncă.”

Nu în ultimul rând, 17% dintre companiile din România chestionate au fost total de acord că din cauza plăților întârziate și neplăților s-au simțit vulnerabile. 

Utilizarea eficientă a colectării de creanțe

În Europa de Est companiile din România beneficiază cel mai mult de pe urma colaborării cu furnizorii externi. În fiecare an, colaborarea cu experții în managementul creanțelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri.  

Cele mai multe companii din România folosesc lichiditățile recuperate de specialiștii în managementul creanțelor pentru a-și extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc acești bani în crearea de noi locuri de muncă și securizarea celor existente. Aceasta înseamnă că furnizorii de colectare de creanțe contribuie la stabilitatea locurilor de muncă. De asemenea, banii recuperați sunt investiți în piața locală (29%) și în cercetare și dezvoltare (26%).

În ceea ce privește colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanțe, aproape jumătate din companiile din România chestionate își administrează creanțele intern și o medie de 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanțelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016,  în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanțelor. 

“Creanțele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialiști în colectarea de creanțe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichiditățile lor sunt protejate”, afirmă Georg Kovacs.

Tendințe în comportamentul de plată

În ceea ce privește viitorul, companiile din România tind să fie mai puțin optimiste decât erau anul trecut și printre cele mai sceptice țări din Europa de Est legat de tendințele în comportamentul de plată al clienților lor. “Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător și este explicabil, având în vedere crizele politice din țară care conduc la instabilitate economică”, este de părere Georg Kovacs.

Digitalizarea procesului de dunning

Digitalizarea procesului de dunning înseamnă înființarea și gestionarea unui proces de colectare care sa fie automatizat și personalizat pentru fiecare client în parte, spre exemplu prin utilizarea analizelor de tip “big data”.  

Deși cele mai multe companii folosesc un software ca să sprijine procesul de dunning, oamenii din echipă intervin de multe ori ei înșiși în acest proces.   În România jumătate dintre companiile chestionate se consideră a fi digitalizate, însă doar 14% au procese de facturare complet digitalizate. Aceasta ar putea fi o explicație de ce companiile românești au fost cele mai sceptice din Europa de Est când au fost întrebate dacă plățile întârziate ar putea fi reduse printr-un proces de colectare de creanțe digitalizat.