Studiu EY: 9 din 10 directori financiari din România anticipează creșteri de taxe în 2026

Incertitudinea fiscală, presiunea administrativă și așteptările ridicate privind modernizarea aparatului fiscal sunt principalele provocări pentru directorii financiari din România în 2026, arată Sondajul privind modificările fiscale, realizat de EY România în ianuarie 2026.

Rezultatele vin după un an 2025 marcat de schimbări importante în fiscalitate și indică un climat de lipsă de predictibilitate, cu efecte directe asupra planificării bugetare și a deciziilor de investiții.

Potrivit studiului, 91% dintre respondenți anticipează creșteri de taxe în 2026, ceea ce reflectă o neîncredere accentuată în stabilitatea cadrului fiscal. Doar 9% dintre directorii financiari iau în calcul reduceri de taxe, semn că mediul de afaceri nu percepe semnale credibile de relaxare fiscală. Pentru companii, această perspectivă se traduce în dificultăți de planificare, costuri mai mari de conformare și o abordare prudentă a investițiilor.

Majoritatea respondenților (85%) indică reforma fiscală drept principala cauză a creșterilor de taxe, urmată de inflație (32%) și, la mare distanță, de creșterea activității economice (22%). Firmele percep modificările fiscale mai degrabă ca măsuri reactive, menite să acopere deficitul bugetar, decât ca parte a unei strategii coerente pe termen lung. Aproape un sfert dintre CFO consideră că majorările de taxe ar fi putut fi evitate, ceea ce semnalează nemulțumiri legate de modul în care politicile fiscale sunt concepute și implementate.

O temă recurentă în răspunsuri este ineficiența colectării: 84% dintre directori financiari văd îmbunătățirea colectării și combaterea evaziunii fiscale drept principalele alternative la majorarea taxelor. Creșterea conformării voluntare, inclusiv prin educație fiscală (52%) și utilizarea platformelor digitale de raportare (51%), este considerată esențială, mediul de afaceri apreciind problema mai degrabă ca fiind una de administrare și guvernanță fiscală, nu de nivel al taxării.

În acest context, așteptările privind digitalizarea administrației fiscale sunt ridicate. 91% dintre respondenți consideră esențială digitalizarea ANAF și îmbunătățirea pregătirii inspectorilor fiscali, în timp ce 80% cer o utilizare mai eficientă a datelor deja colectate, iar 75% solicită mai multă transparență în selecția contribuabililor pentru control, pentru a reduce arbitrarul și interpretările neunitare ale legislației.

„Pare că, acum mai mult ca oricând în anii anteriori, predictibilitatea primează, lipsa acesteia fiind invocată de majoritatea covârșitoare a responsabililor financiari din companii. Nu cuantumul taxelor, nici chiar numărul acestora ori birocrația statului sunt acea problemă numărul unu, ci măsurile care să dea siguranță companiilor că își pot susține pe termen lung afacerile. Predictibilitatea și transparența sunt bazele unui parteneriat win-win între stat și contribuabil, ceea ce trebuie să fie obiectivul oricărei reforme fiscale în România”, concluzionează Alex Milcev, Partener, Liderul Departamentului de Asistență Fiscală și Juridică EY România.

Studiul a fost realizat în ianuarie 2026, peste jumătate (55%) dintre respondenți provenind din companii cu cifra de afaceri de peste 30 milioane euro, iar restul din companii cu cifra de afaceri sub acest prag. Peste jumătate (57%) dintre companii au peste 100 de angajati, iar peste o cincime (22%) mai mult de 1.000 de angajati.