Un studiu Declic spune că exploatarea majorității resurselor de gaze din Marea Neagră este imposibilă, din cauza cererii în scădere. Transgaz spune că în următoarea perioadă necesarul de gaz al României va crește cu 80%

Un studiu realizat la comanda Declic, o platformă pentru campanii online precum petițiile, arată că, în ultimii 10 ani, consumul de gaz a scăzut cu 10% în România, de la 147 TWh în 2010, la 127 TWh în 2020. În aceeași vreme însă, consumul casnic de gaz fosil a crescut cu 20% și a ajuns în 2020 la o pondere din totalul de consum de gaz de 26%. În metri cubi, consumul anual de gaze naturale al României este de 10 mld. mc.

Din cauza cererii în scădere, studiul spune că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu vor putea fi valorificate: „Principala problemă pentru exploatările de gaz de la Marea Neagră o reprezintă costurile de extracție, nu taxele aplicate de stat”, spune Andrei Ilaș, analist din piața de energie și autorul studiului.

El apreciază că țintele climatice ale Uniunii Euro­pe­vor afecta ex­ploatările off-shore  din Marea Neagră: „Ecuația cererii și ofertei de gaz fosil va face practic imposibilă exploa­tarea majorității resurselor de gaze fosile din Marea Neagră, cel puțin până în 2030, dar mai ales după 2030, având în ve­dere țintele climatice ale Uniunii Europene.”

România are puțin peste  o treime din gospodării conectate la rețeaua de gaze naturale în acest moment, deși este al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Spre comparație, în Ungaria peste 95% din gospodării au acces la gaze naturale.

Ion Sterian, directorul general al Transgaz, spunea la finalul lui 2020 că necesarul de gaze al României va crește cu 8 miliarde de metri cubi (circa 80%), datorită conectării gospodăriilor la rețeaua de gaze și punerea în funcțiune a mai multor capacități pe gaz.

„BRUA funcționează și va transporta gaze prin urmare va trebui mărită capacitatea. În România producția de gaze, pe declinul producției on-shore se va accentua și va fi necesară exploatarea gazelor din Marea Neagră. Consumul României va crește cu peste 8 mld. de metri cubi.”

Creșterea va veni e fondul conectării populației la gaze naturale (Ă4,4 mld. metri cubi anual) și pe fondul punerii în funcțiune a mai multor termocentrale cu producție de energie în cogenerare: „Din cererile pe programul guvernamental de racordare a localităților la gaze, consumul va crește cu circa 4,4 mld. metri cubi“.

„Avem solicitări la Transgaz pe partea de centrale electrice în cogenerare de peste 3,5 mld. de metri cubi de gaze și așteptăm alte solicitări pe partea de punere în funcțiune noi capacități de producție industrială.”

Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia și Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiția.  Exxon a decis să se retragă din proiectul Neptun Deep, unde deținea jumătate, împreună cu OMV Petrom.

„La începutul lui 2019, în ciuda schimbărilor legislative petrecute în piața de energie prin celebra ordonanță 114, Black Sea Oil and Gas a decis finalizarea investiției în proiectul Midia Gas Development Project. Decizia a venit după ce la finalul lui 2018 anunțau un contract de vânzare pe termen lung cu grupul Engie pentru toată producția din respectivul perimetru”, mai scrie Andrei Ilaș

Autorul studiului Declic este de părere că cei mai importanți factori pentru care companiile nu iau decizia de a demara investițiile în Marea Neagră sunt costurile de extracție, evoluția cererii de gaze fosile și prețul spot și la termen al gazelor fosile, aspecte care ar fi prioritare legislației actuale, cu taxele contestate de industrie.

Soluția pentru ca exploatările din Marea Neagră să devină rentabile din punct de vedere economic este, în viziunea sa, să fie transformate în energie eoliană offshore.

Autorul studiului mai este de părere că zona de consumatori casnici va înregistra o creștere a consumului de 10 TWh până în 2030, după ce consumul de gaz fosil de către clienții rezidențiali a crescut cu aproape 21% din 2010 în 2020, de la 29 TWh în 2010 la 36 TWh în 2021.

„Sectorul clienților rezidențiali și cel al producției de energie electrică sunt singurele sectoare care vor înregistra o creștere semnificativă a consumului care va ajunge la un maxim de 151 TWh în 2030, cu doar 3% în plus față de anul 2010 și 19% față de 2020.”

Aproximativ 34 TWh de gaz merg către domeniul producerii energiei electrice, 27% în 2016, ultimul an pentru care există date segmentate. Următoarea categorie importantă e reprezentată de consumatorii casnici cu peste 26%, sectorul industriei chimice cu 10% și alți consumatori industriali cu 18%.

O altă presiune pe cererea de gaz fosil, se mai notează în studiu, este reprezentată de creșterea prețului certificatelor de emisii de carbon care au crescut de la 25 euro pe tonă în 2019 la euro pe tonă în mai 2021, existând estimări de creștere pana la 100 EURO pe tonă până în 2030.

Întrebați de ZF cât a costat studiul și care au fost principalii finanțatori ai studiului, reprezentanții Declic au răspuns: „Studiul a fost achitat integral din donațiile membrilor comunității Declic. Suntem peste 900.000 de membri în comunitate și nu avem un top al donațiilor.”