STUDIU DE CAZ: Puiul câștigă în războiul dintre carnea de cal și cea de vacă
Deși producătorii români acuzați inițial de fraudă în scandalul cărnii de cal au fost exonerați, consumatorii au ales să parieze pe o carte sigură, orientându-se spre carnea de pui. Deopotrivă retaileri și producători au ignorat o oportunitate: de a-și atrage cumpărătorii nehotărâți.
ORICE MONEDĂ ARE DOUĂ FEȚE, iar un moment de pericol este pentru unii o oportunitate. Cel mai mult ar fi putut câștiga carnea de pește sau oaie, însă la rafturi promoțiile agresive lipsesc. Așa-numita fereastră de oportunitate n-a fost folosită. Mult mai la îndemână, carnea de pui a atras puținii nehotărâți care au stat pe gânduri în magazine. Și asta în ciuda faptului că în urma scandalului cărnii de cal etichetată ca fiind de vită, unul din doi români declară că are mai puțină încredere în originea cărnii cumpărate.
Ba mai mult, cumpărătorii susțin că și-au schimbat alegerile legate de consumul de carne, potrivit raportului “Criza cărnii de cal față în față cu consumatorul român”. Nouă din zece consumatori declară că au discutat despre subiectul cărnii de cal etichetată drept carne de vită, conform unui studiu realizat de Rogalski Grigoriu pe platforma iVOX.ro, pe un eșantion de peste 4.500 de persoane.
Potrivit studiului, peste 14% dintre participanții la studiu au cumpărat mai multă carne de pui ambalată de producători români cunoscuți, tocmai pentru a fi siguri de proveniența produsului. “În primele luni ale anului, vânzările noastre au fost cu 4% mai mari decât în perioada similară a anului trecut”, declară Grigore Horoi, președinte al Agricola.El a adăugat că industria cărnii, în ansamblul ei și, mai nou, industria laptelui suferă pierderi din cauza avalanșei de alerte – deopotrivă îndreptățite sau nu.
“În ce privește alertele privind boli la animale – virusuri, bacterii, micotoxine etc., un profesionist v-ar spune că sunt lucruri obișnuite, periodice, pe toate meridianele. Orice organism viu este, la un moment dat, supus unor astfel de încercări, iar normele sanitar-veterinare și procedurile de specialitate tocmai pentru acest lucru au fost elaborate – pentru a înlătura efectele nocive”, spune Horoi.
Carnea de pasăre s-ar putea dovedi a nu fi cea mai sigură alegere, dovadă un nou scandal. Carne de curcan cu reziduuri de antibiotic ar fi ajuns în Germania de la o fermă din România, fiind trimisă o notificare în acest sens, prin Sistemul Rapid de Alertă.În acest context, aproape 8% dintre respondenții la studiu au declarat că nu au mai cumpărat deloc carne de vită. Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România, spune că în cadrul rețelei franceze nu au fost vizibile modificări de consum. “Vânzările s-au păstrat constante la aceste categorii; având în vedere că piața a rămas constantă, nu s-au aplicat reduceri influențate de acest scandal”, declară Ana-Maria Florea, reprezentant al Cora România.
Una peste alta, consumul de carne este redus. Doar 170 de grame de carne pe zi mânăncă în medie un român în fiecare zi. Un calcul simplu, bazat pe datele furnizate de Institutul Național de Statistică și Asociația Română a Cărnii, indică, așadar, un consum de 60 de kilograme anual, față de media Uniunii Europene de 90 de kilograme.
Datele INS privind consumul de carne și preparate din carne arată că doar un sfert provine din producția proprie, dar ponderea mai scăzută este explicabilă prin faptul că preparatele din carne sunt de regulă procesate industrial și nu în gospodării. Per total, o treime din alimentele consumate sunt din producția proprie și numai două treimi provin din comerț, cel mai mare autoconsum înregistrându-se la ouă. Revenind la carne, din
cele 60 de kilograme per capita mâncate anual, jumătate reprezintă produse pe bază de carne de porc, circa 30 de kilograme.15-17 kilograme înseamnă produse din pasăre, iar restul bovine și ovine.
De regulă, consumul de carne de porc este specific bătrânului continent, în timp ce în Statele Unite ale Americii, spre exemplu, pasărea și vita sunt preferate. Este vorba, în esență, despre o chestiune de tradiție, în primul rând, iar faptul că mai bine de jumătate din carnea consumată de europeni provine din sortimentul porc ține de obișnuință.
OTUȘI, CHESTIUNEA TIPULUI DE ANIMAL CUMPĂRAT TRECE ÎN PLAN SECUND, cât timp consumul de carne este relativ scăzut, atât față de media UE, cât și comparativ cu marii consumatori de produse de origine animală, cum ar fi Spania, unde media pe cap de locuitor ajunge la 90-95 de kilograme. Însă faptul că românii au ajuns să mănânce tot mai rar carne nu are de-a face cu o gândire dietetică, ci dimpotrivă, se leagă de sărăcie.