STUDIU DE CAZ: Care este viitorul Facebook

CONTEXTUL: Rețeaua de socializare Facebook a intrat în ascensiune liberă în ultimii ani. Compania lui Mark Zuckerberg a urcat de la un milion de utilizatori în 2004 la peste 1,1 miliarde anul acesta și deși multă vreme nu a prea avut venituri, ultimii ani au adus o creștere inclusiv pe acest segment.

DECIZIA: Tânărul antreprenor Mark Zuckerberg, împreună cu restul acționarilor rețelei de socializare, decide să listeze compania la bursă, cu toate că Facebook nu avea nici probleme de lichiditate sau de încasări (veniturile anuale au depășit în criză pragul de un miliard de dolari și acum sunt peste acest nivel într-un singur trimestru) și nici de atragere a investitorilor, având în vedere că din 2004 a primit finanțări anuale, cu excepția lui 2010 și a anului trecut, când a avut loc listarea.

EFECTELE: Oferta publică inițială a fost un adevărat fiasco. Valoarea acțiunilor a intrat în picaj la numai o zi de la listare, capitalizarea companiei s-a redus de la 104 miliarde de dolari la 77 de miliarde de dolari în același interval, iar averea estimată a lui Mark Zuckerberg s-a diminuat cu cinci miliarde de dolari în nici o săptămână. Bineînțeles, întreaga mișcare a fost investigată de autorități și a atras după sine numeroase procese în instanță, dar acum, după un an, compania pare să o ducă mai bine ca niciodată.

BILANȚUL LISTĂRII LA BURSĂ A REȚELEI DE SOCIALIZARE FACEBOOK ESTE UNUL DEZASTRUOS. În urmă cu un an, pe vremea asta, compania era în plin proces de ofertă publică inițială, la un preț per acțiune considerat uriaș de majoritatea analiștilor din domeniu, în condițiile unei capitalizări de cel puțin 90 de miliarde de dolari, și implicit intens criticat. Ce a urmat după a fost un fiasco de proporții – prețul acțiunilor s-a prăbușit și nu și-a mai revenit nici în ziua de astăzi, capitalizarea s-a diminuat cu vreo 30 de miliarde de dolari, averea lui Zuckerberg s-a ajustat cu cinci miliarde de dolari, însă, mai important, milioane de oameni au pierdut sume considerabile de bani în urma investiției în acțiunile Facebook.

REȚEAUA DE SOCIALIZARE AR FI TREBUIT SĂ DEVINĂ MAI MARE DECÂT MULȚI GIGANȚI MONDIALI PRECUM AMAZON, McDonald’s sau chiar Coca-Cola, ceea ce nu s-a mai întâmplat odată cu eșecul listării. Semnale ar fi fost destule pentru împiedicarea deciziei – General Motors, de pildă, anunța cu doar câteva zile înainte de oferta publică inițială că nu va mai cumpăra publicitate pe platforma de socializare, o pierdere deloc neînsemnată în veniturile rețelei – însă Zuckerberg n-a ținut cont de ele.

La un an de la listare, lucrurile nu par să mai fie însă atât de tragice. În ciuda evoluției dezamăgitoare la bursă, Facebook a raportat rezultate financiare bune. Veniturile de 1,46 de miliarde de dolari în primul trimestru din acest an au fost cu 38% mai mari decât cele din perioada similară din 2012, pe când profitul net s-a situat la 219 milioane de dolari, peste nivelul de 205 milioane de dolari din primele trei luni ale anului trecut, conform datelor companiei.

Mai mult, numărul de utilizatori a continuat să crească nestingherit: dacă în martie 2012, cu mai puțin de două luni înainte de listarea la bursă, 901 de milioane de oameni din toată lumea aveau cont pe Facebook, cifra a depășit pragul de un miliard în septembrie anul trecut. Iar la finele lunii martie din acest an existau peste 1,11 miliarde de conturi pe rețeaua de socializare. Peste 750 de milioane dintre ei accesează în fiecare lună platforma de pe dispozitive mobile precum telefoane mobile inteligente sau tablete. Și în fiecare zi, pe Facebook intră cam 665 de milioane de oameni care publică fotografii, comentează mesajele prietenilor sau se joacă în cadrul rețelei, iar printre ei sunt inclusiv milioane de oameni din colțuri mai sărace ale lumii, precum Malawi, Malaiezia sau Martinique, unde gradul de informatizare este totuși încă destul de scăzut.

DE LA OFERTA PUBLICĂ INIȚIALĂ S-AU SCHIMBAT DESTUL DE MULTE. Și, deși a fost un dezastru pentru investitori, listarea sau mai bine zis strategia companiei pentru a reda încrederea investitorilor după ce au pierdut atâția bani anul trecut pare să fi avut efecte destul de bune. Executivii Facebook, în frunte cu Mark Zuckerberg, au fost ocupați în acest an cu lansări menite să crească afacerile și valoarea companiei și, totodată, să înlăture dubiile și amendamentele scepticilor cu privire la perspectivele de creștere. De pildă, compania a atacat domeniul publicității mobile anul trecut, ca parte a strategiei de extindere în sfera publicității, a lansat un telefon mobil inteligent marca Facebook, a introdus Facebook Home și Graph Search și, să nu uităm, a cumpărat Instagram cu peste un miliard de dolari. Până și General Motors este iar printre cumpărătorii de reclame, semn că temerile cu privire la evoluția rețelei de socializare s-au mai disipat.

MARK ZUCKERBERG A ARĂTAT ASTFEL CĂ NU SE LASĂ UȘOR DESCURAJAT ȘI, deși privit cu ochi sceptici prin prisma vârstei și lipsei de experiență în business, mai cu seamă că întreaga sa carieră este construită în jurul Facebook și asta mai degrabă din postura de „șoricel de bibliotecă„ decât de CEO, a dovedit că poate depăși obstacolul unei listări ratate. Mai mult, evoluția pozitivă din ultimul an a companiei, având în vedere indicatorii de performanță, este o lecție în sine, pentru că arată cum o decizie aparent greșită, tradusă în pierderi consistente din punct de vedere financiar, nu trebuie să însemne în mod neapărat un final pentru afacere. Ba din contră, direcția este și pare să rămână în sus și de-aici înainte. Semn că tot ce-a fost mai rău a trecut.