Strategie pe timp de criză

Și, în comparație cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut, iar cu excepția industriilor direct afectate de perioada pandemiei, nu este anticipat un impact puternic negativ și de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze, anticipează Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România. El susține că rezultatele bune obținute și politica de risc prudențială poziționează bine UniCredit Bank pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 și a valorifica oportunitățile ce apar.

„Principala dificultate cu care ne confruntăm în momentul de față este legată de incertitudine, pentru că, atâta timp cât nu știm care va fi cursul pandemiei, este greu de spus cum va arăta scenariul de revenire pe care îl va parcurge România. Această situație ar putea pune la un moment dat presiune și asupra sistemului bancar, dar băncile sunt pregătite să facă față unui context economic nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni și lichiditatea suficientă din piață, susținută și prin măsurile prompte adoptate de BNR. Dacă această situație continuă, riscul cel mai mare ar fi legat de creșterea creditelor neperformante. Totuși, este important de spus că în situația actuală, băncile sunt parte a soluției, și nu a problemei”, spune Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România, unul dintre cei mai longevivi șefi de bancă mare, aflat în top managementul UniCredit de mai bine de 15 ani.

Deocamdată, este încă prematur de anticipat modul în care vor evolua rezultatele financiare ale sistemului bancar sub impactul pandemiei, dat fiind că acestea depind de mulți factori, dintre care unii sunt încă în evoluție, iar alții necunoscuți în acest moment. Dintre aceștia, dinamica viitoare a pandemiei, impactul pe care îl va avea asupra angajaților și companiilor, măsurile adoptate pentru susținerea redresării economice și, evident, evoluția cadrului legislativ privind sistemul bancar sunt relevanți, explică șeful UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piața locală după active.

„Totuși, putem anticipa o reducere a veniturilor din taxe și comisioane la nivelul sistemului bancar, pe fondul unei activități mai restrânse în perioada de carantină și în contextul implementării noii directive europene PSD2 (Directiva privind serviciile de plată). Alți factori cu impact asupra profitabilității băncilor ar putea fi pe de o parte scăderea ratelor dobânzilor de referință și, pe de altă parte, moratoriul, care a implicat amânări ale plății dobânzilor.”
Pe lângă scăderea profitabilității, o altă tendință care prinde viteză în perioadele de criză economică este consolidarea sistemului bancar.
„Consolidarea sistemului bancar accelerează în perioade economice nefavorabile, deoarece unele grupuri bancare decid să își reducă expunerea pe anumite piețe. Este însă dificil de estimat (și nu vreau să speculez) în ce măsură acest lucru este valabil acum pentru piața din România, dincolo de anunțurile făcute în acest sens înainte de pandemie.”
Totodată, în vremuri de criză se intensifică și volatilitatea pe piețele financiare, dobânzile și cursul de schimb pierzând din stabilitate. Însă, pentru piața românească, șeful UniCredit anticipează o scădere a dobânzilor pe piața interbancară sub 2%, în pas cu ajustarea dobânzii-cheie, în timp ce despre cursul de schimb spune că este și va rămâne relativ stabil, în intervalul 4,8-4,9 lei/euro.
„Dacă vorbim despre piețele financiare, volatilitatea actuală este cauzată de contextul economic și de migrația investitorilor către active mai sigure. Pe de altă parte, ratele dobânzilor ROBOR pentru 3 luni au scăzut cu peste 1 punct procentual de la maximul atins în luna martie, în principal ca urmare a reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Până la sfârșitul anului, ne așteptăm la o scădere a ratelor dobânzilor sub 2%, în concordanță cu rata dobânzii de politică monetară, care ar putea să scadă la 1%. Evident, ajustările vor privi și ratele dobânzilor pentru credite și depozite. Cursul de schimb însă este relativ stabil și anticipăm că această tendință va continua, cu un curs RON/EUR în intervalul 4,8-4,9 lei/euro până la sfârșitul anului (când prognoza noastră indică un curs de 4,85 lei pentru un euro).”
Răsvan Radu susține că vede probabilă o reducere suplimentară a ratei dobânzii de politică monetară până la finalul acestui an, prin trei tăieri adiționale de câte 0,25 puncte procentuale. Iar în ceea ce privește rezerva minimă obligatorie, șeful UniCredit Bank este de părere că scăderi suplimentare ar fi necesare doar dacă BNR  decide să contracareze un potențial deficit structural al lichidității. „Până acum, banca centrală a dovedit că poate gestiona foarte bine lichiditatea din piață prin instrumente de tip repo”.
BNR a diminuat de două ori dobânda de politică monetară în prima jumătate a acestui an, de la 2,5% la 2% și, ulterior, până la 1,75% pe an și a injectat lichiditate în sistem prin operațiuni repo bilaterale, trecând și la achiziția, în premieră, de titluri de stat de pe piața secundară.
Odată cu scăderea dobânzilor pe piața interbancară, putem să vedem și o ajustare a dobânzilor la credite, însă în perioadele de criză de obicei se produce o contracție a creditării, atât din cauza diminuării cererii, cât și ca urmare a ajustării ofertei, băncile devenind mai prudente și mai selective, pentru a nu acorda împrumuturi care să se transforme în credite neperformante, pe parcursul crizei. În opinia șefului UniCredit Bank, o ușoară scădere a creditării s-ar putea înregistra pe segmentul retail.
„Pentru anul în curs estimăm o ușoară scădere a pieței în cazul persoanelor fizice (-1%), în special ca urmare a impactului măsurilor de carantină asupra segmentului de credite de consum, însă ne așteptăm ca încrederea consumatorilor să revină treptat. Pe segmentul creditelor pentru locuințe vedem o ușoară creștere datorată programului Prima casă, dar și ca rezultat al moratoriului, urmare aplicării căruia suma principală datorată s-a menținut pentru creditele în discuție”, explică Răsvan Radu.
În ceea ce privește finanțarea companiilor, șeful UniCredit Bank anticipează că va evolua mai bine (Ă5%), în condițiile în care moratoriul menține principalul, dar și datorită programelor naționale și externe de garantare pentru IMM-uri (cum ar fi de exemplu IMM Invest). În plus, clienții companii vor continua să utilizeze liniile de credit deja aprobate.
CEO-ul UniCredit Bank consideră că băncile vor continua să finanțeze economia, respectiv clienții cu o situație financiară echilibrată și proiecte viabile.
„Așa cum am precizat, sistemul bancar este parte a soluției în această perioadă incertă pe care o traversăm, fiind capabil și disponibil să finanțeze în continuare proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situație financiară echilibrată și un proiect viabil. După cum se observă deja, programul IMM Invest a fost bine primit atât de bănci, cât și de posibilii clienți. În ceea ce îi privește pe clienții persoane fizice, ne așteptăm ca băncile să finanțeze în continuare achiziția de locuințe, deoarece nu preconizăm variații semnificative ale prețurilor imobiliarelor.”
Băncile ar putea să continue creditarea în condițiile în care au și suficiente resurse, atrase în principal de pe piața internă, și nu mai sunt atât de dependente de finanțările de la băncile-mamă. Iar apetitul pentru economisire crește în condițiile incertitudinilor determinate de panedemia de COVID-19.
„Pentru sistemul bancar, depozitele rezidenților au crescut cu aproape 14% în mai 2020 comparativ cu aceeași perioadă din 2019. Este evident că, în contextul incertitudinilor recente, apetitul pentru economisire este în creștere (îndeosebi prin intermediul celui mai sigur instrument) în detrimentul consumului. Este firesc să fie așa, având în vedere că atât persoanele fizice, cât și companiile, aleg să pună deoparte orice surplus disponibil pentru a putea face față eventualelor dificultăți viitoare.”
O problemă a sistemelor bancare ce apare în perioadele de criză economică este creșterea creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) din bilanțurile băncilor, în condițiile în care cresc și insolvențele și falimentele și șomajul. Însă sistemul bancar românesc este bine capitalizat și poate face față unei eventuale creșteri a ratei NPL, după cum spune șeful UniCredit Bank România.
„Date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă și capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziție în care poate face față unei eventuale creșteri a creditelor neperformante. După criza financiară din 2007, portofoliile băncilor au fost curățate într-o mare măsură, iar creditele au fost acordate în condiții prudențiale mai stricte. În martie 2020, ponderea creditelor neperformante în sistemul bancar era de 3,94% (potrivit datelor BNR), însă desigur că o creștere a acestui indicator ar fi un semnal de alarmă la care suntem foarte atenți”.
Totuși, deși o posibilă creștere a șomajului în a doua parte a anului ar putea afecta negativ ponderea creditelor neperformante, Răsvan Radu se arată încrezător că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern (programe de sprijinire a angajatorilor, OUG 37/2020 pentru amânarea ratelor, IMM Invest) îi vor ajuta pe debitori, atât persoane fizice, cât și juridice, să evite dificultăți suplimentare.
Șeful UniCredit Bank a amintit că pentru sectorul bancar principalele provocări în pandemie au fost legate de implementarea rapidă a planurilor pentru continuarea activității, de menținerea unui nivel optim de deservire a clienților pe parcursul stării de urgență, de interacțiune cu clienții în mediul online, de urmărire a evoluției lichidităților și solvabilității, cu monitorizarea strictă a poziției de capital. De asemenea, implementarea rapidă a soluțiilor pentru suspendarea obligațiilor de plată lunare din contractele de credit și a altor măsuri guvernamentale a fost pentru sistemul bancar o prioritate.
Dincolo de efectele negative, pandemia a determinat și o accelerare a procesului de digitalizare, și nu doar în bănci.
„Contextul pandemic a demonstrat încă o dată beneficiile proceselor de digitalizare inițiate de bănci în anii trecuți. Este dificil să ne imaginăm cum ar fi evoluat situația actuală fără disponibilitatea instrumentelor și produselor digitale, așa cum sunt cardurile, internet și mobile banking, plățile la distanță, semnătura digitală etc. Acest proces, demarat deja de majoritatea băncilor de ceva timp, a fost însoțit de discuții legate de reconversia profesională a anumitor funcții. Din perspectiva Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), între ai cărei membri se numără și UniCredit Bank, vă pot spune că suntem cu toții de acord că digitalizarea reprezintă o oportunitate atât pentru bănci cât și pentru angajați, inclusiv din perspectiva identificării de noi specializări pentru funcțiile curente a căror relevanță ar putea scădea ca urmare a accelerării digitalizării. În ceea ce privește păstrarea angajaților, la nivelul CPBR nu se discută asemenea aspecte, fiecare bancă luându-și propriile decizii. Vă putem spune însă că la nivelul CPBR am inițiat și un program de e-learning cu 500 de cursuri online disponibil pentru toți cei aproape 25.000 de angajați ai băncilor membre ale CPBR.”
Referindu-se la declinul economiei din cauza crizei coronavirusului, șeful UniCredit Bank anticipează o revenire a economiei la nivelul de dinaintea pandemiei în 2022 sau 2023, România urmând să înregistreze în 2020 o contracție a PIB de 8%.
„Vestea bună este că toate recesiunile se termină la un moment dat, iar economiile europene ar putea să revină la nivelul de activitate de dinaintea pandemiei în 2022 sau cel mai târziu 2023. Vedem pentru regiunea Europei Centrale și de Est (ECE) un scenariu de recesiune cu evoluții între minus 5% și minus 10,5%, iar prognoza noastră este că România se va confrunta cu o contracție de circa 8% în termeni reali. Ne așteptăm la o redresare treptată începând cu trimestrul al treilea al anului 2020, însă este posibil ca revenirea să nu fie completă deoarece atât companiile românești cât și comerțul internațional vor continua să se confrunte cu anumite probleme.”
Pe măsură ce economia se va repune în mișcare, rapiditatea creșterii economice și forma de redresare vor depinde foarte mult de ceea ce urmează din punctul de vedere al pandemiei, de evoluția economiei globale și de evoluția șomajului, în opinia lui Răsvan Radu.
„Cele mai probabile scenarii pentru România sunt cele pentru o redresare în formă de V asimetric, chiar dacă este probabil ca până la finalul anului viitor să nu revenim la punctul de dinaintea crizei, sau în W, dacă ne vom confrunta cu un nou val de epidemie și vor fi reintroduse restricții (chiar dacă nu la fel de severe ca în primăvară); un astfel de scenariu ar însemna ca unele investiții să fie amânate din nou, iar micile companii vor avea cel mai mult de suferit. Într-o astfel de situație, autoritățile ar putea fi obligate să mențină și în prima parte a lui 2021 unele măsuri de sprijinire a sectorului privat.”
O redresare economică necesită investiții publice și private deopotrivă, dar și dezvoltarea activității companiilor. De asemenea, măsurile de sprijinire pentru forța de muncă sunt foarte importante, deoarece în absența unor măsuri guvernamentale în acest sens, șomajul ar putea crește, încetinind redresarea cererii de consum, explică șeful UniCredit Bank.
Impactul acestui episod pandemic asupra diferitelor sectoare ale economiei este diferit astfel că există anumite sectoare care vor avea de suferit o vreme, altele definitiv dacă nu vor reuși să se reinventeze și o a treia categorie are un potențial important de creștere, consideră Răsvan Radu.
„În comparație cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut. În afară de industriile direct afectate de perioada pandemiei, nu așteptăm un impact puternic negativ și de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze. De exemplu, printre sectoarele cele mai afectate până se va găsi un tratament pentru coronavirus se află cele care presupun contacte frecvente între persoane (restaurante, cafenele etc.), activități în spații aglomerate (mall-uri, cinematografe, săli de concerte etc.) sau turism de masă (companii aeriene și hoteluri de mare capacitate etc.). Pe de altă parte, companiile din sectoare precum logistică, IT, servicii de livrări și servicii personalizate, care încurajează limitarea contactelor între vânzători și/sau furnizori și clienți, sunt posibili câștigători. Nu în ultimul rând, în următorul buget european (2021-2027) sunt alocate fonduri pentru domeniul energiei verde, iar acest lucru poate genera un anumit potențial.”
Dar care va fi strategia UniCredit Bank în această criză?
Șeful UniCredit Bank România susține că banca pe care o conduce este bine poziționată pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 și pentru a valorifica oportunitățile apărute în urma ridicării restricțiilor datorită politicii de risc prudențiale din anii trecuți și a rezultatelor bune obținute.
„În ceea ce ne privește pe noi, date fiind businessul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obținute și politica de risc prudențială, suntem bine poziționați pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 și a valorifica oportunitățile apărute în urma ridicării restricțiilor, datorită implementării cu succes a planului nostru Transform 2019 și a acțiunilor proactive întreprinse anterior. Într-un scenariu care NU includea criza, UniCredit a întreprins proactiv acțiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital și limitarea volatilității în P&L și bilanț. Știm că mulți angajați și multe companii au avut de suferit în această perioadă, astfel că am implementat rapid măsuri menite să îi ajute să depășească dificultățile.”
Rasvan Radu afirmă că UniCredit Bank își va continua activitatea „la fel de susținut ca și până acum, controlând ceea ce putem controla – de exemplu, costurile, și menținând întotdeauna o abordare conservatoare”, el nefăcând speculații cu privire la evoluția indicatorilor financiari ai băncii.
„Economiile europene au început să se redeschidă doar foarte recent și treptat, astfel că este mult prea devreme să putem cuantifica forma și ritmul unei potențiale redresări și, astfel, să putem da vreo indicație în ceea ce privește evoluția pe întreg anul. Pilonii principali ai planului nostru Team 23 rămân prioritățile noastre strategice, iar UniCredit va actualiza planul strategic și va prezenta noile ipoteze în cadrul Zilei Piețelor de Capital, care va avea loc în prima jumătate a anului 2021.”
UniCredit continuă și în această perioadă respectarea condițiilor prudențiale în acordarea de credite atât pentru cele fără garanții guvernamentale, cât și pentru cele care intra sub diferite scheme de ajutor, a dat asigurări șeful băncii.
În ceea ce privește resursele disponibile ale UniCredit pentru susținerea creditării, șeful băncii a arătat că UniCredit are „o poziție foarte bună din acest punct de vedere, cu evoluții pozitive constante în anii anteriori în privința depozitelor atrase, poziție pe care ne dorim să o menținem și pe mai departe“.
„De exemplu, indicatorii de business de la sfârșitul lunii martie 2020 reflectă o majorare a depozitelor atrase cu 11,7% comparativ cu martie 2019. La UniCredit, am încurajat mereu economisirea, în special prin canale digitale, și o facem în mod constant prin diferite campanii.“
Referindu-se în continuare la strategia UniCredit, Răsvan Radu a mai menționat că prioritatea strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare, banca pe care o conduce urmărind să devină un jucător de top pe retail digital banking. El susține că băncile care vor câștiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienților produse și servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde și oricând au nevoie de ele.
„În ceea ce privește strategia UniCredit, noi credem că băncile care vor câștiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienților o experiență de calitate ridicată, cu produse și servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde și oricând au nevoie de ele. Astfel, la UniCredit am început să promovăm digitalizarea și inovația încă de acum câțiva ani, cu ambiția de a deveni un jucător de top în segmentul digital banking din România, în concordanță cu abordarea grupului. Am făcut progrese importante în acest sens, oferindu-le clienților noștri numeroase produse și servicii digitale inovatoare, și aceasta va rămâne factorul de creștere pe care îl urmărim și în viitor. Experiența noastră din timpul pandemiei ne-a arătat încă o dată că activitatea bancară trebuie să aibă o abordare foarte orientată către oameni, chiar dacă include acest trend de digitalizare, iar, pe de altă parte, rețeaua noastră a fost deja adaptată de-a lungul anilor la nevoile pieței.”
De-a lungul timpului, UniCredit a adus pe piața din România soluții bancare digitale inovatoare, precum mPOS, semnătura digitală, plățile prin Apple Pay, noua soluție BusinessNet sau soluția de comerț electronic, iar acum accelerează implementarea unor noi proiecte în acest segment, a amintit Răsvan Radu.
„Prioritatea noastră strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare pentru companii – segment în care suntem lideri de piață – dar și a persoanelor fizice, pentru care dezvoltăm în continuare produse și soluții, astfel încât să le putem oferi acces facil la operațiunile bancare. Transformarea digitală a companiilor este nu doar necesară din cauza contextului actual, ci este și extrem de benefică și apreciată de clienții noștri. Prin urmare, vom continua să dezvoltăm și să promovăm, prin oferta noastră de business, această nouă modalitate de a face afaceri, care poate însemna eficiență sporită din punctul de vedere al costurilor, dar și al timpului, pentru clienții noștri. Ne menținem, de asemenea, angajamentul ferm de a rămâne un partener de încredere pentru clienții noștri, atât companii cât și persoane fizice, de a dezvolta relații pe termen lung și de a sprijini economia reală.“
UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piața românească, mizează în continuare pe creșterea organică, banca dorind să contribuie la relansarea economiei românești, după cum susține CEO-ul UniCredit Bank România.
„Angajamentul nostru rămâne neschimbat, pentru consolidarea sustenabilă a businessului, pentru o evoluție organică și o creștere constantă, cu scopul de a deveni un jucător de top în segmentul de retail digital banking în România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului. Bazându-ne pe poziția solidă pe care o avem și ținând cont și de evoluția economiei, vrem să contribuim în continuare la relansarea economiei românești și să ne sprijinim clienții, atât persoane fizice, cât și juridice, oferindu-le finanțările de care au nevoie, inclusiv prin programe precum IMM Invest, dar și prin alte programe cu garanții guvernamentale și/sau europene.”

Cine este Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România
● Și-a început cariera bancară în urmă cu aproape 30 de ani, la BCR.
● Pentru scurt timp a fost vicepreședinte al CEC, în 2000.
● Din 2001 a fost recrutat de austriecii de la Raiffeisen pe postul de vicepreședinte responsabil cu retailul.
● Patru ani mai târziu, în 2005, a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit și a fost instalat ca CEO al filialei locale UniCredit România.
● În 2007, când a avut loc consolidarea locală dintre UniCredit și HVB Țiriac Bank, el și-a păstrat poziția de CEO și în banca rezultată din fuziune.
● Este de formație inginer, absolvent al unui MBA la Paris și apoi al Harvard Business School în 2001.

Indicatori financiari UniCredit Bank
● Grupul italian UniCredit, care deține a cincea cea mai mare bancă de pe piața românească după active, a raportat pentru primul trimestru din 2020 un profit net consolidat de 15 mil. euro din operațiunile din România, potrivit rezultatelor financiare anunțate la Milano. Față de aceeași perioadă a anului 2019, câștigul net al UniCredit este în scădere cu 64%.
● Pentru întregul an 2019, grupul italian UniCredit raportase creșterea profitului net din România cu circa 13% comparativ cu 2018, până la 132 mil. euro.
● Soldul creditelor acordate de UniCredit în România a depășit la sfârșitul lui T1/2020 nivelul de 6,1 mld. euro, fiind cu 4,4% peste nivelul din T1/2019, confom raportului financiar al grupului italian.
● Veniturile operaționale ale UniCredit pe piața românească au crescut cu 1,8% în T1/2020, până la 111 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
● Cheltuielile operaționale au înregistrat un avans de 4,1% comparativ cu T1/2019, până la 43 mil. euro, potrivit raportului financiar al grupului italian.
● UniCredit a obținut venituri nete din dobânzi de 71 mil. euro, mai mari cu 7,8% față de T1/2019, aceasta fiind principala sursă de câștig pentru bancă. O creștere mai temperată, de 4,5%, se observă în cazul veniturilor din comisioane, care au ajuns la finele primului trimestru din acest an la 17 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
● Depozitele atrase de UniCredit de la clienți au făcut în T1/2020 un salt de 11,7%, la 6,73 mld. euro, nivelul depășind cu circa 600 mil. euro soldul creditelor.
● Raportul costuri/venituri a urcat la sfârșitul primului trimestru la 38,5%, de la 37,7% în T1/2019.
● Pe piața locală, UniCredit Bank ocupă locul cinci în topul după active din 2019, cu o cotă de piață de 8,99%.
Sursa: Raportările financiare ale grupului italian UniCredit Group