Strategia prin care Arabia Saudită vrea să supraviețuiască revoluției verzi și să câștige pariul mondial pe petrol

Managerii de la Saudi Aramco ar fi putut avea cele mai comode joburi din businessul cu energie global. Colosul petrolier de stat produce 9 milioane de barili de petrol pe zi, mai mult decât orice altă companie și aproape o zecime din totalul mondial, scrie The Economist. Totuși, în era energiei verzi, provocările nu lipsesc nici pentru gigantul arab.

Saudi Aramco se mândrește cu cele mai mari rezerve dovedite de țiței, care ar dura până în a doua jumătate a secolului la ratele de pompare actuale. Costurile sale de producție de 3 dolari pe baril, o zecime din ceea ce mulți dintre rivalii occidentali din sectorul privat pot obține, i-au permis să realizeze un profit net total de 282 de miliarde de dolari în ultimii doi ani. Și deși petrolul său arde la fel de murdar ca oricare altul, Aramco emite mai puțin carbon decât o fac concurenții când îl extrage din formațiunile geologice. Acest lucru face ca produsul companiei să fie mai atrăgător într-o lume din ce în ce mai preocupată de încălzirea globală, dar încă dependentă de hidrocarburi. Pe măsură ce rivalii mai puțin norocoși vor ajunge pe tușă, cota de piață a Aramco aproape sigur va crește cu doar câteva investiții modeste în întreținerea actualelor exploatări. Totuși, angajații companiei sunt mai ocupați ca niciodată. Asta pentru că Aramco este axul principal al strategiei lui Muhammad bin Salman, prințul moștenitor și conducătorul de facto al Arabiei Saudite, de a pune capăt dependenței țării sale de petrol, de a-i diversifica economia și de a decarboniza producția de energie.

Aramco este, în primul rând, principala sursă de fonduri pentru această viziune. Pe 2 iunie, compania a lansat o ofertă de acțiuni mult așteptată prin care speră să strângă 13 miliarde de dolari în schimbul a aproximativ 0,7% din titlurile sale deținute de guvern. Aceasta urmează unei oferte publice inițiale record de 30 de miliarde de dolari în 2019. O parte din bani vor intra din nou în Fondul de Investiții Publice, principalul vehicul pentru înmulțirea averii suverane a regatului. Cu toate acestea, Aramco este mai mult decât o pușculiță princiară. Fiind cea mai importantă afacere a regatului, compania trebuie, de asemenea, să se reinventeze în conformitate cu strategia regală. „Scopul nostru este să facem sursa noastră de energie cât mai accesibilă și durabilă posibil”, spune Ahmad al-Khowaiter, șeful departamentului de tehnologie și inovare al Aramco. Atingerea acestui obiectiv implică o strategie pe trei direcții. Primul element este insistarea pe țiței, dar cu moduri de extragere din ce în ce mai curate. Compania intenționează să cheltuiască între 48 de miliarde și 58 de miliarde de dolari în acest an pentru investiții de capital. Wood Mackenzie, o companie de consultanță, consideră că Aramco va cheltui peste 200 de miliarde de dolari pentru explorare și producție între 2024 și 2030, de departe cel mai mult din industrie. În același timp, al-Khowaiter subliniază că gigantul saudit este hotărât să țină sub control propriile emisii. Utilizează în mod obișnuit modelare sofisticată și tehnologie inteligentă de foraj pentru a reduce la minimum carbonul emis prin operațiunile sale. S-a angajat la zero net gaze cu efect de seră până în 2050, cu un deceniu înaintea obiectivului național al Arabiei Saudite.

Pe 2 iunie, compania a lansat o ofertă de acțiuni mult așteptată prin care speră să strângă 13 miliarde de dolari în schimbul a aproximativ 0,7% din titlurile sale deținute de guvern. Aceasta urmează unei oferte publice inițiale record de 30 de miliarde de dolari în 2019. O parte din bani vor intra din nou în Fondul de Investiții Publice, principalul vehicul pentru înmulțirea averii suverane a regatului. Cu toate acestea, Aramco este mai mult decât o pușculiță princiară.

Aramco vrea să elimine în special metanul, principalul ingredient al gazelor naturale, care este adesea produs alături de petrol. Din 2012, a ars mai puțin de 1% din acest gaz cu efect de seră puternic, în comparație cu 4% cât distrug prin foc exploatatorii șistului din America.  În calitate de membru al Oil and Gas Climate Initiative, un grup de mari companii petroliere, a promis că va reduce emisiile de metan la aproape zero până în 2030. La Abqaiq, cea mai mare unitate de procesare a petrolului din lume, personalul Aramco arată că dronele sunt folosite pentru a adulmeca scurgerile de gaze, astfel încât instalațiile să poată fi peticite. Analiza recentă a datelor satelitare efectuată de Kayrros, o firmă franceză de analiză, arată că intensitatea emisiilor de metan din producția de petrol și gaze din Arabia Saudită a fost anul trecut a doua cea mai scăzută din lume, după Norvegia, cea mai ecologică dintre toți.

Al doilea pilon al strategiei Aramco implică lărgirea portofoliului de hidrocarburi pentru reducerea expunerii la petrol, care a dominat istoric producția și exporturile sale. Acest pivot a câștigat un impuls brusc la începutul anului, când guvernul a ordonat Aramco să înceteze lucrările de extindere a capacității maxime de producție de petrol cu 1 milion de barili pe zi, de la 12-13 milioane de barili pe zi. Cu piața globală bine aprovizionată și cu țara având o mulțime de capacități neutilizate, extinderea nu avea sens. Iar cele aproximativ 40 de miliarde de dolari în cheltuieli de capital pe care le-ar fi avut între 2024 și 2028 pot fi folosite în altă parte.

Un domeniu de diversificare sunt gazele naturale. Deoarece ard mai curat decât petrolul sau cărbunele și pentru că emisiile de CO2 rezultate sunt mai concentrate și, prin urmare, mai ușor de captat și stocat, gazele sunt considerate de multe guverne o punte realistă către un viitor energetic mai ecologic. Aramco vrea să producă 165 de miliarde de metri cubi de gaz pe an până în 2030, față de 110 de miliarde în 2022. O parte din acestea ar putea înlocui petrolul pentru producția internă de electricitate, ceea ce ar permite ca mai mult țiței să fie export. Aramco intenționează, de asemenea, să exporte gaze naturale lichefiate (GNL). Anul trecut a investit 500 de milioane de dolari în MidOcean Energy, o firmă americană implicată în proiecte de GNL în Australia. Goldman Sachs, un colos bancar de pe Wall Street, prezice că Arabia Saudită va investi 83-91 de miliarde de dolari în investiții legate de gaze până în 2030. În aprilie au apărut știri că va cheltui aproape 8 miliarde de dolari pentru extinderea instalațiilor de procesare a gazelor de la Fadhili.

Un domeniu de diversificare sunt gazele naturale. Deoarece ard mai curat decât petrolul sau cărbunele și pentru că emisiile de CO2 rezultate sunt mai concentrate și, prin urmare, mai ușor de captat și stocat, gazele sunt considerate de multe guverne o punte realistă către un viitor energetic mai ecologic. Aramco vrea să producă 165 de miliarde de metri cubi de gaz pe an până în 2030, față de 110 de miliarde în 2022.

Petrochimia, un alt mare domeniu de interes pentru Aramco, ar putea absorbi încă 100 de miliarde de dolari în investiții saudite în acest deceniu. Compania intenționează să direcționeze 1 milion de barili de petrol în fabricarea unor astfel de produse. SABIC, o companie petrochimică saudită în care Aramco deține o participație de 70%, lucrează cu doi giganți industriali, BASF și Linde, la o tehnologie care transformă petrolul în substanțe chimice folosind mai degrabă electricitate decât gaze naturale pentru a crea energia termică necesară procesului. O fabrică pilot la scară largă a fost inaugurată în Germania în aprilie.

Acest lucru indică al treilea pilon al planului general al Aramco – decarbonizarea. Aramco s-a transformat într-unul dintre cei mai mari investitori verzi din lumea energiei. O zecime din cheltuielile sale de capital, echivalentul a 4-5 miliarde de dolari pe an, și o șasime din bugetul său pentru cercetare și dezvoltare, sau încă 540 de milioane de dolari, sunt alocate investițiilor care nu au legătură cu hidrocarburile. Anul trecut, o cincime din cele aproximativ 1.000 de brevete pe care Aramco și le-a înregistrat în America sunt despre decarbonizare și tehnologii digitale, față de unul din șapte în 2022. În timpul unei vizite în Arabia Saudită în luna mai a lui Jennifer Granholm, secretarul pentru energie al Americii, Aramco a semnat acorduri cu mai multe startup-uri verzi americane. Pentru astfel de investiții, compania a alocat două miliarde de dolari, adică jumătate din resursele destinate pariurilor cu capital de risc.

Goldman Sachs, un colos bancar de pe Wall Street, prezice că Arabia Saudită va investi 83-91 de miliarde de dolari în investiții legate de gaze până în 2030. În aprilie au apărut știri că va cheltui aproape 8 miliarde de dolari pentru extinderea instalațiilor de procesare a gazelor de la Fadhili.

Cea mai matură dintre tehnologiile verzi aflate în vizorul companiei este energia regenerabilă. Rystad Energy, o firmă de cercetare, estimează că compania va dezvolta capacitate de generare eoliană și solară de 12 gigawați (GW) până în 2030, de la practic nimic în urmă cu câțiva ani. Prințul Muhammad a hotărât ca jumătate din mixul murdar de energie electrică al țării din prezent să fie curat până în 2030. Datorită soarelui arzător din deșert și, pe alocuri, vântului puternic nocturn, proiectele de energie regenerabilă din Arabia Saudită se bucură de unele dintre cele mai mici costuri din lume. Unul dintre startup-urile care s-au afișat cu doamna Granholm a fost Rondo, care dezvoltă baterii de stocare a energiei regenerabile sub formă de căldură. O parte din această energie curată poate fi folosită pentru a produce hidrogen la fel de curat, care ar putea înlocui hidrocarburile atât ca formă de înmagazinare a energieei, cât și în unele procese industriale, cum ar fi producerea de oțel. Pe lângă hidrogen „verde”, obținut prin descompunerea apei în hidrogen și oxigen folosind cantități mari de energie regenerabilă, Aramco vrea să devină lider mondial în hidrogenul „albastru”, care este derivat din gazul natural, dar într-un proces care împiedică carbonul rezultat să ajungă în atmosferă. Ca parte a acestui efort, compania lucrează cu Topsoe, o firmă daneză de inginerie, la modalități de reducere a acestor emisii. A livrat deja cantități mici de amoniac albastru, un gaz din care hidrogenul poate fi obținut cu ușurință, dar care este mai puțin dificil de transportat, către clienții din Asia. Acestea au fost primele astfel de livrări comerciale care au fost certificate în mod independent ca fiind cu emisii scăzute de carbon. Aramco intenționează să producă 11 milioane de tone de amoniac albastru pe an până în 2030, aproximativ o cincime din ceea ce Agenția Internațională pentru Energie se așteaptă să constituie piața globală pentru aceste produse. Hidrogenul poate fi, de asemenea, utilizat pentru a produce combustibili lichizi sintetici care ar face aceeași treabă – și ar folosi aceeași infrastructură – ca benzina, motorina și kerosenul, minus emisiile de carbon.

Anul trecut a investit 500 de milioane de dolari în MidOcean Energy, o firmă americană implicată în proiecte de GNL în Australia. Goldman Sachs, un colos bancar de pe Wall Street, prezice că Arabia Saudită va investi 83-91 de miliarde de dolari în investiții legate de gaze până în 2030. În aprilie au apărut știri că va cheltui aproape 8 miliarde de dolari pentru extinderea instalațiilor de procesare a gazelor de la Fadhili.

Aramco intenționează să investească sute de milioane de dolari în parteneriat cu Repsol, o companie petrolieră spaniolă, pentru a produce astfel de combustibili. Potrivit lui al-Khowaiter, cursele de Formula 1 vor fi testul de popularizare. Începând din 2026, echipele, inclusiv parteneriatul Aramco cu Aston Martin, un producător britanic de mașini sport, vor trebui să utilizeze combustibili 100% durabili. Toate planurile de hidrogen albastru ale Aramco se bazează pe capacitatea de a capta carbonul emis în producție. După cum o arată colaborarea cu Topsoe și livrările de amoniac albastru în Asia, succesul începe să apară în acest domeniu. Dar planurile de captare a carbonului sunt mult mai mari și merg cu mult dincolo de producția de hidrogen. Multe dintre sursele de emisii industriale de carbon ale Arabiei Saudite, fie ele câmpuri petroliere sau uzine petrochimice, sunt situate convenabil în apropierea formațiunilor de rocă unde emisiile captate pot fi stocate. Aramco lucrează cu Linde și SLB, o firmă americană de servicii petroliere, pentru a construi un centru vast în Jubail, un oraș din est. Acolo ar putea fi depozitate proximativ 6 milioane de tone pe an din emisiile Aramco și alte 3 milioane de la clienții industriali. Carbonul ar putea, de asemenea, să fie transformat în produse utile, cum ar fi îngrășăminte (domeniu în care SABIC transformă carbonul la una dintre fabricile sale chimice încă din 2015). Ambiția pe termen lung a companiei este de a capta 44 de milioane de tone de CO2 pe an, echivalentul a aproximativ 7% din emisiile saudite din prezent. Experții consideră că este probabil ca Aramco să-și atingă obiectivul inițial de 6 milioane de tone în 2026. Dar în ceea ce este cea mai mare ambiție dintre toate, compania lucrează cu companii precum Siemens, un gigant german al ingineriei, și Spiritus, un alt partener de călătorie al doamnei Granholm, la echipamente de „captare direct din aer”, care pot compensa emisiile în alte părți ale operațiunilor Aramco, prin captarea dioxidului de carbon direct din atmosferă. Niciunul dintre aceste pariuri verzi nu este câștigător garantat. Atingerea țintei regale de a genera 50% energie curată pare deocamdată de domeniul fantasticului având în vedere că astăzi ponderea este de 3%. Amoniacul albastru, care costă echivalentul a 250 de dolari pentru un baril de petrol, de trei ori prețul actual al țițeiului, rămâne prea scump pentru a convinge cumpărătorii să semneze contracte pe termen lung. Combustibilii sintetici s-ar putea dovedi, de asemenea, un punct mort costisitor și consumator de energie, care servește doar la încetinirea electrificării transporturilor. În ceea ce privește extragerea carbonului din coșurile industriale, să nu mai vorbim din atmosferă, în ciuda anilor de eforturi, tehnologia rămâne costisitoare, netestată la scară mare și controversată în rândul ecologiștilor, mulți dintre ei văzând-o ca pe un pretext pentru a nu reduce emisiile în primul rând.

Multe dintre planurile de decarbonizare ale Aramco sunt într-adevăr concepute astfel încât lumea să continue să folosească produsele sale, spune Christyan Malek de la JPMorgan Chase. Dar, adaugă el, proiectele implică și realizarea unor produse „cât mai verzi posibil”. Helima Croft de la RBC Capital Markets, o firmă de investiții, spune că, având în vedere nivelul investițiilor non-petroliere ale Aramco, strategia saudită nu poate fi pur și simplu respinsă ca fiind doar de expoziție. Asemenea asigurări nu îi vor convinge pe militanții de mediu mai fermi să-l accepte pe cel pe care-l consideră unul dintre cei mai mari răufăcători față de climă din lume. Dar pentru realiști, eforturile gigantului petrolier pot fi văzute ca un pas real în direcția corectă.   

Traducere și adaptare: Bogdan Cojocaru