Stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare - schimbări legislative ce trebuie luate în calcul în 2023

Autori: Daniel Pană, Partener, Servicii fiscale, Cristina Spirescu, Manager Senior, Servicii fiscale – KPMG în România

Contribuabilii care aplică sau doresc să aplice stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare trebuie să știe că au fost actualizate normele de aplicare a deducerii suplimentare, dar și că au fost introduse condiții suplimentare pentru obținerea unei reduceri a impozitului pe profit plătit, precum obligația de a solicita certificarea activității de către marii contribuabili. Iată, în detaliu, principalele schimbări intervenite.

Declarat un domeniu strategic pentru dezvoltarea României și pentru obținerea creșterii economice, cercetarea-dezvoltarea a trebuit să treacă, la finele anului trecut-începutul acestui an, printr-un proces de înnoire a reglementărilor fiscale, autoritățile urmărind stimularea investițiilor în astfel de activități. Astfel, a fost reglementată organizarea și funcționarea Registrului Experților, au fost operate modificări ale normelor de aplicare a deducerilor pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la calculul rezultatului fiscal, dar și a normelor metodologice privind expertiza în vederea certificării activității de cercetare-dezvoltare. 

CALCULUL REZULTATULUI FISCAL. Începând cu 1 ianuarie, o nouă condiție necesară acordării deducerii suplimentare la calculul rezultatului fiscal se alătură celor deja existente în ordinul anterior – elementele  proiectului de cercetare-dezvoltare vor trebui să conțină și scopul, și bugetul proiectului. De asemenea, în categoria activităților de dezvoltare tehnologică, normele clarifică faptul că vor fi luate în considerare și activitățile de dezvoltare experimentală. 

Mai mult, noile prevederi arată că, în vederea încadrării proiectelor și activităților ca fiind de cercetare-dezvoltare, se va constitui un nou corp de experți înscriși într-un Registru Național, iar metodologia de selecție, precum și structura Registrului se vor aproba prin ordin al conducătorului autorității de stat pentru cercetare-dezvoltare.

Totodată, este introdusă o nouă obligație pentru marii contribuabili, dacă doresc ca proiectele și activitățile lor să fie încadrate ca fiind de cercetare-dezvoltare – se prevede că aceștia trebuie să solicite certificarea activității de către un expert înscris în Registrul Național al Experților. Pe de altă parte, pentru celelalte tipuri de contribuabili, certificarea activității de către un expert este opțională, așa cum era pentru toate tipurile de contribuabili până la apariția acestor modificări.

Excepție fac proiectele finanțate din fonduri publice naționale și internaționale, pentru care nu este necesară certificarea de către experții înscriși în Registrul național al experților a activității de cercetare-dezvoltare.

Astfel, prin includerea cerinței de certificare a activităților de cercetare-dezvoltare în sarcina anumitor contribuabili, autoritățile îngreunează obținerea deducerii suplimentare pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, adică o reducere a impozitului pe profit. Pe de altă parte, însă, certificarea acestor activități poate oferi un grad de confort semnificativ în eventualitatea unui control fiscal, fapt ce poate încuraja contribuabilii să aplice această facilitate fiscală, într-un număr mai mare.

EXPERTIZĂ ȘI CERTIFICARE. Având în vedere necesitatea creării unui cadru normativ subsecvent necesar aplicării efective a regulilor existente, au fost publicate normele metodologice privind expertiza în vederea certificării activității de cercetare-dezvoltare, prin intermediul cărora sunt menționate principalele etape de efectuare a expertizelor: etapa I – solicitarea expertizei, etapa II – desemnarea unui expert din Registrul Experților, etapa III – încheierea contractului de expertiză, etapa IV – realizarea expertizei. De asemenea, pentru îmbunătățirea modalității de desfășurare a procesului de certificare, autoritatea legislativă a pus la dispoziție modele cadru pentru fiecare document necesar în vederea expertizei, atât pentru contribuabili, cât și pentru experți, respectiv: cerere de expertiză, declarație de confidențialitate, incompatibilitate și imparțialitate, comandă de expertiză, contract de expertiză, raport de expertiză, certificat de expertiză, registru de evidență a certificatelor de expertiză și raportul de verificare. 

Astfel, autoritățile fiscale pun la dispoziția contribuabililor un cadru mult mai organizat în ceea ce privește aplicarea stimulentelor fiscale de cercetare-dezvoltare, care oferă de asemenea o asigurare în cazul unei inspecții fiscale, certificatul de expertiză fiind documentul care atestă încadrarea activităților ca fiind de cercetare-dezvoltare, utilizat în raport cu organele de control fiscal.

Totodată, deși având în vedere volumul documentației ce trebuie completată/depusă pentru a obține certificarea proiectelor, acest proces poate deveni unul anevoios din perspectiva contribuabililor, siguranța oferită de această expertiză se poate traduce într-un grad de confort foarte mare în ceea ce privește aplicarea facilităților fiscale pentru acest tip de activități.

REGISTRU EXPERȚILOR. În scopul operaționalizării facilităților fiscale acordate de statul român în vederea impulsionării domeniului de cercetare-dezvoltare, Ministerul Cercetării, Dezvoltării și Inovării a constituit Registrul Național al Experților pentru certificarea activității de cercetare-dezvoltare (cunoscut și sub denumirea de REXCD) la începutul lunii februarie a acestui an.

Registrul este constituit pe domenii de cercetare-dezvoltare, corespunzător domeniilor și subdomeniilor din  Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă – SNCISI 2022-2027 și este alcătuit din 299 de membri având diferite grade științifice sau funcții didactice: bioeconomie – 55 de membri; economie digitală și tehnologii spațiale – 48 de membri; energie și mobilitate – 32 de membri; fabricație avansată – 23 de membri; materiale funcționale avansate – 68 de membri; mediu și eco-tehnologii – 40 de membri; sănătate – prevenție, diagnostic și tratament avansat – 33 de membri. 

Prin urmare, numărul semnificativ mai mare de experți care pot fi accesați în vederea certificării activităților de cercetare-dezvoltare, în comparație cu versiunea anterioară a registrului de doar 26 de membri și împărțirea acestora pe domenii/subdomenii, poate oferi o fluidizare a întregului proces de expertiză.

Astfel, conform ultimelor actualizări legislative în materie, se pot observa demersurile legiuitorului efectuate în vederea clarificării/completării legislației referitoare la facilitațile fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, care considerăm că au, la bază, scopul de a impulsiona contribuabilii în aplicarea acestor facilități și generarea de investiții în domeniu.

În concluzie, am recomanda contribuabililor să nu uite de beneficiile aplicării stimulentelor fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Astfel, prin aplicarea deducerii suplimentare de 50% cheltuielilor de cercetare-dezvoltare și scutirea de impozit pe venit pentru angajații care desfășoară astfel de activități, contribuabilii pot beneficia de reducerea sau eliminarea cheltuielii cu impozitul pe profit, avantajul competitiv pe piață prin creșterea marjelor de profit sau prin menținerea competitivității prețurilor, generarea unor economii, care pot conduce la rândul lor, la noi investiții. Nu trebuie uitate nici creșterea salariului net al angajaților eligibili, creșterea satisfacției și motivației angajaților, dar și creșterea competitivității companiei ca angajator pe piața muncii.