Stere Gulea, la Zilele Culturii Române în Dublin: Filmul nu este o afacere, ci o distracție scumpă

Lungmetrajul “Sunt o babă comunistă” – o adaptare după romanul omonim scris de Dan Lungu, primit cu entuziasm de critică la apariția sa în 2007 și tradus în peste 10 limbi străine – abordează cu umor negru situațiile din România postcomunistă, în care fondul de instabilitate socială duce, în cazul celor în vârstă, la nostalgia pentru regimul comunist și, în cazul tinerei generații, la exil autoimpus.

Filmul a fost prezentat, vineri seară, la un cinematograf al Irish Film Institute. Înainte de începerea proiecției, ambasadorul României în Irlanda, Manuela Breazu, și directorul Institutului Cultural Român (ICR) din Londra, Dorian Branea, au susținut două alocuțiuni, mulțumindu-le celor prezenți pentru participarea la evenimentele derulate până în prezent de ICR.

Construit pornind de la subiectul romanului, filmul se bucură de o distribuție formată din actori de prestigiu: Luminița Gheorghiu, Marian Râlea, Ana Ularu, Collin Blair, Anca Sigartău, Valeria Seciu, Tania Popa, Coca Bloos, Mircea Andreescu, Mihai Gruia Sandu și Alexandru Potocean

După încheierea proiecției de vineri, Stere Gulea, care a participat la o sesiune de întrebări și răspunsuri, a subliniat: “Fie că scriem o carte sau facem un film, dorința noastră, pariul nostru cel mai mare este să facem ca personajele să fie adevărate, să credem în ele”.

Cerându-i-se să vorbească despre unul dintre personajele din film care se mândrește cu istoria României, dar nu cu cea din perioada comunistă, Stere Gulea a precizat că aceasta era istoria pe care oamenii au învățat-o în școală. “Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Decebal, se făceau filme cu aceste personaje. (…) Și la ora actuală există un slogan într-o campanie electorală care sună “Mândri că suntem români”. (…) Eu sunt mândru că sunt român, am destule motive, dar, dacă mă bat prea tare cu pumnul în piept, încep să mă suspectez”, a spus Gulea.

Regizorul a mai spus că încearcă prin filmele sale să arăte lucrurile de care românii să fie încântați. “Umanitatea, căldura, dragostea care poate să existe între oameni, faptul că un cuplu, și după 40 de ani de conviețuire, poate să aibă tandreți, mi s-a părut mai important decât disputa pro sau contra comunismului. În ultimă instanță, este vorba despre viața unor oameni, cu limitele lor, și e și viața mea într-o măsură”, a spus acesta.

Despre personaje, acesta a menționat că transferul de amintiri între el și acestea a fost inevitabil. “Sunt și ale mele. Sunt colorate de stările mele”, a mai spus Stere Gulea.

Cineastul a mai precizat că, la vârsta sa, este mult mai importantă experiența oamenilor decât componenta politică a unui film. “Am văzut ce este și cu politica. Din păcate, nu am o părere prea bună despre politică, deși ne influențează teribil viața. Nu îmi plac politicienii”, a mai spus regizorul.

“Nu suficient de sofisticat încât să placă și criticilor”, a spus Stere Gulea, după ce unul dintre participanții la vizionarea de la Irish Film Institute i-a spus cineastului că “Sunt o babă comunistă” este un film “sofisticat” și “corect”. “Sunt la o vârstă profesională când mă interesează mai mult o atitudine onestă față de o realitate decât ce o să spună criticii, nu mă interesează până într-acolo încât să mint”, a completat Gulea.

Fiind întrebat cât de greu se face film în România, Gulea a precizat că este “dificil peste tot”. “Filmul se face greu, mai ales că nu știi ce iese la final. E greu din punct de vedere financiar, nu sunt surse de finanțare și nici nu este o afacere. Cine bagă bani ca să-i piardă pentru plăcerea unuia ca mine? E o distracție scumpă”, a mai spus Stere Gulea.

La finalul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Stere Gulea a precizat că îi iubește pe cei doi actori principali, apreciind că fără cei doi lungmetrajul nu ar fi fost cel lansat în cinematografe.

Totodată, unul dintre spectatori l-a întrebat pe cineast în ce măsură a încercat o radiografie a psihicului românilor, ce este “un pic schizofrenic în ceea ce privește trecutul său comunist ” și în ce măsură a vrut să impună o valență educativă. În acest context, Stere Gulea a precizat că nu îi place psihanaliza. “Dar am avut o ambiție cam naivă, am vrut să-i împac pe români cu ei”, a completat acesta. “Românii se detestă pe ei foarte tare și mă întristează foarte tare lucrul acesta. (…) Sigur că e naivitate din partea mea, dar am riscat și eu”, a mai spus Gulea.

Totodată, ambasadorul României în Irlanda, Manuela Breazu, a declarat pentru MEDIAFAX că această primă ediție a Zilelor Culturii Române în Dublin a avut un mare impact în capitala irlandeză. “Percepția autorităților irlandeze, vorbim despre asta în primul rând, pentru că eu mă aflu în Irlanda de aproape un an și am avut un program intens de vizite de prezentare și am avut ocazia să mă întâlnesc cu diferiți oficiali, la fiecare discuție, fără excepție, a fost invocată comunitatea română și mi-am prezentat tezele mandatului meu și am spus că una dintre ele este și asigurarea vizibilității, protecției consulare, promovarea imaginii României și apropierea de comunitatea română. În toate discuțiile au existat numai aprecieri la adresa comunității de români”, a mai spus aceasta. Mai mult, ambasadorul a precizat că una dintre cele mai eficiente metode de promovare a României este prin cultură.

Zilele Culturii Române la Dublin, care au debutat marți și se vor încheia pe 25 octombrie, constituie un program cultural amplu, care urmărește să pună în evidență, pentru publicul irlandez, o Românie a reușitelor culturale în domeniul muzicii, filmului, teatrului, reflecției intelectuale, literaturii și artelor vizuale.

Programul este organizat de Institutul Cultural Român din Londra, în parteneriat cu Ambasada României în Irlanda, cu sprijinul Teatrului Bulandra, Galeriei Galateca din București, Reprezentanței Comisiei Europene în Irlanda, Orchestrei Radioteleviziunii Irlandeze, Bibliotecii Naționale a Irlandei, Trinity College, Institutului de Film Irlandez, Centrului de Proiecte Artistice Dublin și Clubului “The Mercantile”.

Protagoniști ai Zilelor Culturii Române sunt artiști de circulație internațională și intelectuali de prim rang, atât români, cât și irlandezi: regizorul Stere Gulea, compozitorul Shaun Davey, Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, regizorul de teatru Felix Alexa, actorii Oana Pellea, Răzvan Vasilescu și Gabriel Spahiu, istoricul Adrian Cioroianu, scriitorul și animatorul cultural Peter Hurley, poetul Ioan Es. Pop, regizorul Dieter Auner, DJ Nico de Transilvania, curatoarea Roxana Gibescu și Corul Bărbătesc de la Facultatea de Teologie a Universității din Sibiu.