Stephen Hawking împlinește 72 de ani. Povestea omului de știință care trăiește de 51 de ani cu o maladie incurabilă

Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 și este membru al Academiei de științe americane.

Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise “din ce în ce mai neîndemânatic” și cădea “de multe ori aparent fără niciun motiv”.

După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută și sub denumirea de maladia Lou Gehrig. “Urma probabil să mor în decurs de câțiva ani. A fost un adevărat șoc”, își amintește Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani. Deși medicii i-au spus atunci că mai are de trăit doar câțiva ani, acesta împlinește în ianuarie 2014 vârsta de 72 de ani.

Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 și 1991, cu care are trei copii – Robert, Lucy și Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorțat în octombrie 2006.

Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului și măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă mușchii voluntari, care fac posibilă mișcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghițitul și alte funcții fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se știe că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moștenită a acesteia.

Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puțin de cinci ani după diagnosticare. “Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul Asociației britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferință organizată la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking.

În prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului său. El se mișcă și comunică într-un mod chinuitor, un scaner cu infraroșii fiind folosit pentru a-i traduce în cuvinte mișcările obrazului cu ajutorul unui calculator și sintetizator vocal. Se pare că Hawking își pierde însă și abilitatea de a-și mișca mușchii obrajilor.

“Totuși, celebritatea cauzată de boală nu trebuie să eclipseze contribuțiile” sale din domeniul fizicii, întrucât “el a făcut fără îndoială mai mult decât oricare altul, de la Einstein încoace, pentru îmbunătățirea cunoștințelor despre gravitație”, a spus, cu același prilej, Martin Rees, fostul director al Royal Society.

Astrofizicianul britanic a publicat lucrări științifice despre expansiunea Universului, găurile negre și teoria relativității. În cel mai recent volum al său, intitulat “The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.

În decembrie 2012, Stephen Hawking a câștigat premiul Fundamental Physics, în valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit căreia găurile negre emit radiații.

Premiul Fundamental Physics, a cărui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline (3 milioane de dolari), a fost decernat anterior și celor șapte oameni de știință de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule “compatibile” cu bosonul Higgs.

Într-o declarație acordată publicației The Guardian, Stephen Hawking s-a declarat “încântat și onorat” să primească această distincție.

“Nimeni nu face cercetare în fizică cu intenția de a obține un premiu. Cu toate acestea, premii ca acesta joacă un rol important în recunoașterea publică a performanțelor în fizică. Cresc valoarea fizicii și interesul față de acest domeniu”, a mai spus Stephen Hawking.