Ștefan, despre criza francului elvețian: FMI recomandă adoptarea Legii insolvenței, stimularea dialogului bancă-client

„Pe criza francului elvețian, poziția FMI, BM, CE este următoarea: nu România e cazul cel mai grav din regiune. România este cazul cel mai ușor, spun ei, e o problemă gestionabilă, atât din punct de vedere al sistemului bancar, cât și din punct de vedere al Guvernului”, a spus Viorel Ștefan, după întrevederea dintre delegația FMI, BM și CE cu deputații membri ai Comisiei de buget-finanțe-bănci.

El a arătat că FMI recomandă ca România să aplice două căi: adoptarea Legii insolvenței și stimularea dialogului dintre bănci și clienții care au probleme în rambursarea creditelor în CHF.

„Pe două căi ne recomandă să mergem: să finalizăm adoptarea Legii insolvenței persoanelor fizice, pe de o parte; iar pe de altă parte să canalizăm și să stimulăm dialogul între instituțiile de credit și persoanele îndatorate, datornicii cu probleme și cu un suport legislativ de facilitare a acestui dialog de tipul OUG 46, celebra «electorată», căreia eu i-aș spune azi «scade rata»”, a adăugat Viorel Ștefan.

Aproximativ 1.500 de persoane care au împrumuturi în franci elvețieni au ieșit din nou duminică în Piața Constituției, la două săptămâni după protestul anterior, acțiuni similare având loc simultan la Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.

“Nu putem să mergem la bancă să negociem individual, ne trebuie o soluție legislativă. Vom pune la dispoziția Comisiei de buget-finanțe documente care arată că nu se poate negocia cu băncile. N-au negociat nici când am semnat contractele, nici acum”, a afirmat Cătălin Voivozeanu, unul dintre reprezentanții Grupului Clienților cu Credite în CHF și inițiator al mitingului.

Părțile implicate în “criza francului” au poziții diferite privind soluțiile la problemele clienților cu astfel de credite accentuate după aprecierea puternică a francului de la mijlocul lunii ianuarie.

Clienții doresc un act normativ prin care să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%.

Pe de altă parte, băncile și BNR invocă neconstituționalitatea unei astfel de măsuri, precum și pierderile mari cauzate instituțiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte și ar ajunge chiar în situația falimentului.

Astfel, banca centrală împreună cu băncile care au în portofolii credite în franci elvețieni și cu Asociația Română a Băncilor pledează pentru soluții individuale, aplicate de la caz la caz, întrucât portofoliul în franci este foarte diversificat și nu se pot aplica soluții generale.

Până în prezent, opt instituții de credit au anunțat măsuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului în raport cu leul.

La rândul lor, clienții spun că soluțiile oferite de bănci pe termen lung există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate băncile nu negociază soluțiile cu clienții, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

Mai mult, unele instituții de credit au cerut clienților garanții suplimentare pentru conversia creditului în lei, însă la cursul zilei, având în vedere că valoarea imobilului adus ca garanție s-a depreciat aproape la jumătate față de momentul contractării creditului.

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului susține, de asemenea, găsirea unei soluții pe cale administrativă, prin care să se impună împărțirea riscurilor între clienți și bănci, dar și soluții concrete pe termen lung din partea băncilor, după ce a ajuns la concluzia că nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.

Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe ședințe ale Comisiei Buget-Finanțe-Bănci împreună cu toate părțile implicate.

Marți vor avea loc discuții ale parlamentarilor cu conducerea BNR.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elvețieni, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la șase bănci. În total, 14 instituții de credit au acordat finanțări în franci elvețieni.

Cursul francului elvețian anunțat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul săptămânii s-a aflat în scădere cu 6,3 bani.

Referința francului elvețian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. În urmă cu o săptămână, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric în registrat în urmă cu două săptămâni, francul se află în declin cu 40,1 bani.

Francul elvețian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe ședințe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveției.

La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% față de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveției de a renunța la plafon.

În prezent, francul se plasează cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 11,74% peste referința BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunțul Băncii Elveției.