Stau pe cash. Cine sunt antreprenorii români care și-au vândut afacerile înainte de criză

Doar în ultimii doi ani au încasat pentru tranzacțiile parafate cu giganți – străini mai ales, dar și români – în jur de 1 miliard de euro în total. Banii nu i-au folosit însă, așa cum probabil mulți alții ar fi visat să facă, pentru a se retrage pe o insulă privată sau pentru a călători în jurul lumii. Cine sunt ei?

Ioannis Papalekas
Ce a fondat: Globalworth (un grup cu activitate imobiliară și un portofoliu evaluat la 3 mld. euro)
Ce a vândut: acțiunile pe care le avea la Globalworth
Cui a vândut: miliardarului ceh Radovan Vitek
Cât a încasat: 300 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)
Când a vândut: 2020
Numele omului de afaceri grec Ioannis Papalekas este strâns legat de cel al pieței imobiliare românești, antreprenorul – unul dintre cei mai discreți din peisajul local – reușind să construiască un colos – Globalworth – al cărui portofoliu sare de 3 mld. euro. Această cifră se referă la Europa Centrală și de Est și la portofoliul de proiecte office, industrial și rezidențial. România contribuie doar cu aproape jumătate la total, grupul activând și în Polonia.
În februarie, înainte ca pandemia de Covid-19 să ia amploare și înainte să vină și criza economică, Papalekas a surprins piața vânzând restul de acțiuni pe care le mai avea la Globalworth în schimbul sumei de aproape 300 mil. euro. Cumpărătorul a fost miliardarul ceh Radovan Vitek. Papalekas a fost astfel extrem de norocos, făcând exit într-un moment strategic, înainte ca sectorul imobiliar să fie lovit puternic de pandemie. Nu degeaba omul de afaceri a primit porecle precum „vulturul imobiliar” și „vulturul fără chip” (între timp există imagini – puține – cu el). Papalekas are astăzi 44 de ani și o experiență de peste 15 ani pe piața imobiliară locală.
Inițial el a pariat pe active la discount, precum City Mall, Tower Center sau Cathedral Plaza, care pot aduce randamente mai ridicate. Apoi, în 2013 a decis să își grupeze afacerile imobiliare în fondul de investiții Globalworth pe care l-a listat pe bursa de la Londra. Astfel, acum datele companiei sunt publice și arată că – indirect – Papalekas, prin Globalworth, era, după sud-africanii de la NEPI, al doilea mare investitor din piața imobiliară locală. Sunt luate în calcul doar companiile specializate în domeniu, nu și cele din retailul alimentar care au magazinele în proprietate. Dacă în primii ani de la izbucnirea crizei grecul a fost mai puțin activ în piață, din toamna anului 2011 a început o campanie susținută de achiziții, prima tranzacție notabilă fiind răscumpărarea pentru 17,3 mil. euro a centrului comercial City Mall, aflat în faliment, proiect pe care în 2006 îl vânduse unui fond de investiții din Australia pentru 103 mil. euro. Apoi el a continuat să cumpere și să dezvolte proiecte care sunt astăzi evaluate la 3 mld. euro. De altfel, din datele existente, cu banii încasați se va întoarce în imobiliare. Ce moment mai bun decât acum când prețurile vor fi jos?

Ovidiu Șandor
Ce a fondat: mai multe proprietăți imobiliare (business principal)
Ce a vândut: mai multe proprietăți imobiliare
Cui a vândut: cel mai recent, anul trecut, Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială românească, a cumpărat proiectul The Office Cluj de la NEPI Rockcastle și Ovidiu Șandor
Cât a încasat:
130 mil. euro (toată tranzacția)
Când a vândut: 2019
Numele lui Ovidiu Șandor este legat de domenii precum producție de textile sau imobiliare, fiind actorul unor tranzacții gigant și autorul unor proiecte care au schimbat fața orașelor de provincie precum Timișoara sau Cluj-Napoca. Ca orice antreprenor însă, dincolo de business, are și o serie de pasiuni mai mult sau mai puțin vizibile, iar cea mai mare este arta contemporană pe care a descoperit-o acum câțiva ani. Mai nou, investește și în educație – un pariu pe termen foarte lung.
Cele mai multe investiții – trecute, prezente și viitoare – sunt legate însă tot de domeniul imobiliar, cel pe care îl cunoaște cel mai bine. În prezent, prin Mulberry Development, el dezvoltă proiectul imobiliar ISHO, o investiție de peste 100 mil. euro în Timișoara. Anul trecut Șandor a vândut alături de NEPI proiectul The Office Cluj către Dedeman (cea mai puternică afacere antreprenorială românească) pentru 130 mil. euro, conform datelor existente. Aceasta e doar cea mai recentă tranzacție a omului de afaceri.
„Noi fiind dezvoltatori imobiliari este normal să activăm în continuare în domeniul acesta în care avem experiență. Și în imobiliare sunt nișe, unele zone fiind în anumite momente mai active decât altele. Situația actuală – pandemia de COVID-19 – ar putea să schimbe zonele de interes. Cert este că noi vom continua să investim”, spune antreprenorul.
El adaugă că pe lângă aceste proiecte a făcut și investiții – valoric mai mici – în domeniul IT, în care de altfel antreprenorul a și studiat. Șandor afirmă că în cazul acestora el este angel investor.

„Pentru orice antreprenor e mai ușor să meargă către un domeniu în care a mai activat sau către ceva conex acestuia, mai degrabă decât să Se arunce în ceva nou.”

Totodată, în toamna anului trecut, omul de afaceri a mizat pe un domeniu complet nou, educația. El a investit 4 milioane de euro în prima școală internațională din Timișoara – British International School of Timișoara, acreditată Cambridge, după cum spune chiar el. Școala și-a deschis porțile în 2019 cu 250 de copii.
„Nu este un business per se, ci un pariu pe educație, este o investiție cu impact pe termen foarte lung.”
Omul de afaceri mai are și producție de textile, un business de familie cu care a pornit de fapt Ovidiu Șandor în aventura antreprenoriatului. În această perioadă businessul a fost reconvertit pentru a produce măști. „Ne implicăm în a contribui la soluționarea situației actuale.”
Dincolo de businessul propriu-zis, omul de afaceri investește și într-o pasiune veche de-ale sale, arta. De mai bine de 20 de ani el are o colecție de hărți vechi, iar de-a lungul anilor a descoperit că zona de artă contemporană este mai apropiată de sufletul său și așa a ajuns să fie și colecționar.
„Arta contemporană nu e o operațiune financiară, dar poate fi văzută ca un plasament pe termen lung, ca o tezaurizare. Nu am așteptări să fac profit, dar nu sunt bani aruncați, ci își păstrează cel puțin valoarea.”

Dragoș Anastasiu
Ce a fondat: Eurolines (transport persoane), Travelbrands (afaceri în turism)
Ce a vândut: Travelbrands
Cui a vândut: Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro
Cât a încasat: N/A
Când a vândut: 2019
Dragoș Anastasiu, unul dintre cei mai vocali oameni de afaceri români, și-a vândut anul trecut businessul din turism chiar înainte ca industria să ajungă pe marginea prăpastiei create de pandemia globală de COVID-19. Mai exact, el a cedat Travelbrands către Dertour, divizia de turism a grupului german Rewe, un gigant cu afaceri de 6 mld. euro. Această mutare a marcat intrarea primului gigant străin pe piața locală de turism.
De profesie medic, antreprenorul deține în continuare transportatorul Eurolines, dar și mai multe afaceri în turism, precum un complex în Delta Dunării și un pachet de acțiuni într-un business similar din Transilvania.

„Mizez în continuare pe turism per total. Imaginea României este mult sub realitate, cred cu tărie că turismul poate să ajungă la 10% din PIB. Cred însă că lucrul care îmi aduce cea mai mare plăcere este zona de training și consultanță pe mindset – mentalitate deschisă”, spunea recent antreprenorul Dragoș Anastasiu într-un material anterior din Business Magazin.

Omer Susli
Ce a fondat: mai multe businessuri în domeniul industriei și a dezvoltat retailerul Praktiker în România după ce l-a cumpărat de la nemți
Ce a vândut: magazinele Praktiker din România
Cui a vândut: Kingfisher (Marea Britanie)
Cât a încasat: 20 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)
Când a vândut: 2018

Omul de afaceri Omer Susli, fostul proprietar al rețelei de bricolaj Praktiker în România, a deschis în noiembrie 2018 primul magazin din rețeaua de mobilă și decorațiuni de interior Homelux. De atunci rețeaua s-a extins, fiind cel mai nou pariu al omului de afaceri de origine turcă, cu o vastă experiență în mediul de business autohton. Astfel, el a pariat de-a lungul anilor și pe industria fibrelor textile și pe cea a materialelor de construcții. Are totodată și businessuri conexe în imobiliare, după cum spune chiar el.
„Banii încasați (din tranzacția cu Kingfisher pentru magazinele Praktiker în România – n.red.) au mers către retail din nou și către imobiliare. Revenirea în retail a fost o mișcare normală dat fiind că e greu să dezvolți experiență într-un domeniu și apoi să o iei de la zero în altul. Eu în retail eram deja profesionist”, spune el. În cazul fiecărei tranzacții – indiferent de domeniu – vânzătorul are clauză în contract că nu poate reveni în industria din care a plecat timp de câțiva ani. Mai exact, în cazul lui Susli, el nu putea reveni în bricolaj, dar în alte segmente de retail da.
Omer Susli spune că în domeniul bricolajului – de unde a ieșit odată cu vânzarea Praktiker – ar mai fi loc de business dat fiind că piața nu e saturată, iar românii sunt „meseriași”, mai exact le place să lucreze în sau pe lângă propria casă. Plus că România se află pe primul loc în UE în ceea ce privește ponderea din populație care locuiește în casă proprie mai degrabă decât cu chirie, arată o statistică a Eurostat. Românii preferă să fie proprietari, doar 4% din populație stă cu chirie. În Germania ponderea e 50-50%, conform aceleiași surse.
„În 2021 o să mai adaug și alte domenii în portofoliu”, spune Susli, fără a oferi detalii.
„Întotdeauna am avut un portofoliu diversificat, deși am predilecție către retail și industrie. Am și afaceri imobiliare și o fabrică de fibre textile și sunt activ și în alte sectoare.”
Împreună cu omul de afaceri Ionuț Dumitrescu, Omer Susli deține clădirea de birouri Bucharest Corporate Center din zona Victoriei din Capitală. Cei doi au cumpărat-o în schimbul sumei de 17,5 milioane de euro, de la One United. Totodată, antreprenorul deține fabrica Romtextil din Constanța, înființată în 1993, care produce fibre, textile industriale și saci de dimensiuni mari. Peste 60% din producție merge la export în Uniunea Europeană.
Prin Tempo Invest, firmă înființată în anul 2003, Omer Susli are camioane specializate în transportul de ciment, printre clienți numărându-se irlandezii de la CRH, care folosesc 85 din camioanele Tempo Invest. În total, are peste 100 de camioane. Travel Tips este agenția de turism deținută de Omer Susli care se adresează oamenilor de afaceri și companiilor.

Constantin Duluțe
Ce a fondat: Agricost (cea mai mare fermă de cereale și oleaginoase din România după suprafața cultivată), domeniile Averești (vin), imobiliare, agricultură
Ce a vândut: Agricost
Cui a vândut: arabilor de la Al Dahra, un grup din agricultură cu sediul în Abu Dhabi
Cât a încasat: >200 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)
Când a vândut: 2018
Constantin Duluțe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol, investește în continuare în sectorul pe care îl cunoaște, dar și în imobiliare și vin. Banii provin din tranzacția pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi și cu afaceri în agricultură, au plătit peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale și oleaginoase din România după suprafața cultivată.
Acum, omul de afaceri continuă să parieze pe businessul românesc. „Eu cred că cine poate trebuie să facă investiții în criză, cine are posibilitatea, bineînțeles. Trebuie să ne folosim experiența pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva și va trece dacă suntem sănătoși. Eu toți banii încasați îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluțe.
Astfel, antreprenorul a cumpărat 300 de hectare de teren agricol la Bârlad și se întoarce în domeniul pe care îl știe cel mai bine. Nu e însă singurul sector în care își investește banii.
„Am început să investesc în vin în 2007 ca un hobby, dar între timp am dezvoltat și am ajuns la 750 de hectare de viță de vie. Am investit deja 25 de milioane de euro în industria vinului, iar acum avem în construcție o cramă nouă cu centru de vinificație, pe care sper să o terminăm până la anul.” Este vorba de o investiție de încă 8 mil. euro. Mai mult, omul de afaceri a mai cumpărat, cu aproape 50 mil. euro, și la Iași un teren de 27 de hectare pentru a construi un proiect imobiliar, pentru care are studiu de fezabilitate.

„Acum așteptăm să vedem ce va urma pentru a decide ce facem acolo. Nu mă voi opri din investit, doar mă voi adapta.”

Sacha Dragic

Ce a fondat: Superbet (cel mai mare jucător de pe piața pariurilor sportive)
Ce a vândut: pachet minoritar
Cui a vândut: fondului american de investiții Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri din lume
Cât a încasat: 175 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)
Când a vândut: 2019
În primăvara anului trecut, fondul american de investiții Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri din lume, care administrează active de peste 500 de miliarde de dolari, a intrat în acționariatul grupului Superbet, cel mai mare jucător de pe piața de pariuri sportive și gaming din România. Gigantul a preluat un pachet minoritar de acțiuni în cadrul Superbet în urma unei investiții de 175 mil. euro. Investiția a fost făcută de către Blackstone Tactical Opportunities (BTO), parte a grupului Blackstone.
Fondatorul Sacha Dragic a rămas în business ca acționar majoritar. Antreprenorul este în continuare implicat în afacerea Superbet, dar după tranzacție s-a implicat și în organizarea celei mai mari întâlniri de șah care s-a desfășurat vreodată în România. Cei mai buni șahiști ai lumii au venit în noiembrie 2019 la București la penultima etapă din Grand Chess Tour, un turneu mondial de șah, înființat de celebrul șahist rus Garry Kasparov.
Totodată, el este unul dintre cei care au pus bazele fondului de investiții – Mozaik Investment, alături de Vlad Bușilă – cofondator al Capital Partners (actualmente BT Capital Partners) – și de Roland Haas, un bancher de investiții cu experiență de trei decenii în industrie. Fondul a făcut anul trecut prima tranzacție, cumpărând un pachet minoritar în cadrul rețelei de cafenele 5 to go.

familia Bărbuț
Ce a fondat: AdePlast (unul dintre cei mai mari jucători de pe piața materialelor de construcții, cu 11 fabrici)
Ce a vândut: tot businessul
Cui a vândut: grupului elvețian Sika
Cât a încasat: 100 mil. euro (conform estimărilor)
Când a vândut: 2019

Familia Bărbuț a vândut anul trecut businessul AdePlast, fondat de antreprenorul Marcel Bărbuț, care s-a stins din viață acum mai bine de un an. Astfel, elvețienii de la Sika au plătit circa 100 de milioane de euro pe AdePlast, unul dintre cei mai mari jucători din piața materialelor de construcții. AdePlast produce mortare, polistiren și vopsele în cele 11 fabrici pe care le are la Ploiești, Oradea, Roman și Craiova.
Iulia-Ramona Bărbuț, cei patru fii – Alexander Michael Bărbuț, Thomas Bărbuț, Marcel Bărbuț, Eduard-Mario Bărbuț – și Cristina Paveliuc – partenera de viață a fondatorului AdePlast – sunt moștenitorii businessului și cei care l-au vândut.
Nu există însă date despre ce planuri au cu banii încasați, Marcel Bărbuț Jr afirmând că nu dorește să dezvăluie informații. Din datele existente în piață moștenitorii pariază pe sectorul imobiliar.

Ovidiu Buluc

Ce a fondat: distribuitorul farma Farmexim și lanțul de farmacii HelpNet
Ce a vândut: tot businessul
Cui a vândut: grupului german Phoenix
Cât a încasat: 100 mil. euro (unde nu era singurul vânzător)
Când a vândut: 2018

Omul de afaceri Ovidiu Buluc, cunoscut pentru că a construit și vândut unul dintre cele mai puternice businessuri din farma, grupul Farmexim (distribuție și retail), intenționa să investească în industria vinului și imobiliare, conform celor mai recente date. Nu există informații dacă el a finalizat investițiile.
În 2018 omul de afaceri a vândut businessul construit în ultimele două decenii pentru circa 100 de milioane de euro, iar apoi se uitat către alte domenii. Buluc a discutat cu mai multe crame locale, printre care și Vinarte și Serve, conform surselor din piață de la momentul acela.
Buluc nu a finalizat negocierile acestea, însă este interesat de vin, putând intra în domeniu atât prin achiziția unui pachet de acțiuni, cât și prin preluarea unui business 100%.Antreprenorul Ovidiu Buluc a pus bazele Farmexim, prima companie de import de medicamente, în 1990. El este absolvent al Facultății de Comerț Exterior din cadrul ASE. Și-a început activitatea în 1968 în comerțul exterior, iar între 1980 și 1990 a fost șeful serviciului din cadrul Uzinexport.

Mihai Marcu

Ce a fondat: operatorul de servicii medicale private Medlife (înființat de mama sa, Mihaela Marcu), afaceri în turism și yachting
Ce a vândut: pachet de acțiuni la MedLife (dintre care o vânzare a avut loc chiar recent)
Cui a vândut: mai multor cumpărători, o parte pe Bursa de la București
Cât a încasat: N/A
Când a vândut: treptat, cel mai recent în martie 2020, un pachet de acțiuni

Mihai Marcu, directorul general al furnizorului de servicii medicale private MedLife, și Nicolae Marcu, fratele acestuia și unul dintre acționarii companiei, au vândut la începutul lunii martie 450.000 de acțiuni MedLife pentru aproximativ 16,6 milioane de lei (3,5 mil. euro). Ei rămân însă acționari în business.
Aceasta este cea mai recentă vânzare de titluri a lui Mihai Marcu, antreprenor care are afaceri adiacente în domeniul turismului – un complex turistic în Deltă și un altul în Transilvania – și în domeniul yachtingului – o școală de profil și Marina LifeHarbour Limanu, una dintre cele mai mari marine private din România.
„Cea mai importantă valoare deținută de familie în calitate de investitor este și va rămâne MedLife. Restul investițiilor nu sunt deloc o prioritate pentru noi până la finalizarea crizei generate de pandemia de COVID 19”, spune Mihai Marcu.

Drumul antreprenorilor care au reușit să vândă chiar înainte de criza curentă a fost pavat de alte tranzacții
Oamenii de afaceri români nu au reușit să se țină departe de business și au revenit în joc în decurs de câteva luni sau maximum un an de la momentul în care au vândut propriile companii. Cu banii încasați, ei s-au întors în antreprenoriat, unde au decis să parieze pe afaceri în industrii conexe celor inițiale, în domenii legate de propriile pasiuni sau în sectoare aflate pe val la momentul investițiilor.
„Am spirit antreprenorial și de aceea mă întorc din nou, de fiecare dată, în business. Cred că satisfacția dată de muncă este a doua după cea dată de dragoste. La un moment dat nu mai lucrezi pentru bani“, spunea anterior Florentin Banu, antreprenorul cunoscut pentru că a creionat și dezvoltat napolitanele Joe și supermarketurile Artima (acum Carrefour Market). Pe ambele le-a vândut unor giganți străini și a luat-o de la capăt, cel mai recent în producția industrială, unde a făcut iar o tranzacție. Banu afirma anterior că nu se va opri aici.
Puțini sunt antreprenorii care i-au urmat modelul lui Florentin Banu, care în decurs de aproape 30 de ani s-a aventurat în trei domenii diferite – producție de alimente, retail și producție industrială. Cei mai mulți s-au întors la prima dragoste, mai exact la domeniul cu care au pornit la drum și de unde au făcut exit. Chiar dacă nu au replicat primele afaceri – de multe ori pentru că le era interzis prin clauzele contractuale să revină în domeniu în următorii 3-5 ani – antreprenorii români au găsit noi nișe ale acelorași sectoare. Industria alimentară e variată, la fel și retailul sau sectorul medical, două domenii vaste și complexe. Și nu sunt singurele exemple.
Ce au făcut antreprenorii români cu banii? Au dezvoltat fabrici – în România, dar și în Indonezia -, au pariat pe turism și viticultură, au ridicat clădiri de birouri, proiecte rezidențiale și industriale sau au investit în IT. „Câte bordeie, atâtea obiceie”, vorba zicalei.
De ce au făcut asta?
Pentru că aveau know-how-ul necesar, aveau rețeaua de contacte și, bineînțeles, aveau și banii să pornească la drum.
Ah, și pentru că prima dragoste nu se uită niciodată. Nici măcar în business.

Liviu Drăgan

Ce a fondat: Total Soft (una dintre cele mai mari companii de software locale), Druid (inteligență artificială)
Ce a vândut: Total Soft
Cui a vândut: Logo Software Investment (Turcia)
Cât a încasat: 30 mil. euro (toată tranzacția)
Când a vândut: 2016

Liviu Dan Drăgan, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori locali din IT, a înființat TotalSoft – unul dintre cei mai mari producători locali de software – în 1994. Mai bine de două decenii mai târziu, în 2016, compania fost vândută în totalitate grupului turcesc Logo, într-o tranzacție de circa 30 de milioane de euro. Antreprenorul era atunci acționar minoritar după ce anterior cedase controlul fondului elen Global Finance.
După exit, omul de afaceri nu a stat mult departe de business și de domeniul tehnologiei, fondând un start-up – Druid – specializat pe dezvoltarea de soluții de inteligență artificială.
„Am revenit în zona de tehnologie din trei motive. În primul rând pentru că eu cunosc piața și potențialii clienți, iar ca urmare a activității mele în business am strâns capital de încredere. În al doilea rând, aveam acces la competențe și la resurse și știam valoarea lor. Nu în ultimul rând, eu cred că în business e bine să faci ce te pricepi”, spune antreprenorul.
Start-up-ul românesc de tehnologie Druid, specializat în dezvoltarea de asistenți virtuali inteligenți (chatbot), a primit la finalul anului trecut cea de-a treia finanțare, în valoare de 1,1 mil. euro, de data aceasta banii venind de la fondul de investiții Early Game Ventures (EGV), plus alți doi investitori privați. Astfel, de la înființarea sa în februarie 2018 și până în prezent, Druid a atras în total investiții de 2,7 mil. euro, start-up-ul fondat de antreprenorul local Liviu Drăgan fiind evaluat în prezent la circa 8 milioane euro.

„Am trecut de la business de ERP la inteligență artificială. Dacă ar fi să fac un al treilea pariu în business, tot către tehnologie aș merge”, adaugă Liviu Drăgan.

Levente Bara
Ce a fondat: producătorul de ingrediente pentru industria alimentară Supremia Grup, Transilvania Nuts (procesator de nuci), o fabrică de condimente în Indonezia
Ce a vândut: Supremia
Cui a vândut: grupului francez Solina
Cât a încasat: 30-40 mil. euro conform estimărilor (unde nu era singurul vânzător)
Când a vândut: 2017

În primăvara lui 2017 antreprenorul Levente Bara anunța că a ajuns la o înțelegere cu grupul francez Solina pentru vânzarea producătorului de ingrediente pentru industria alimentară și de condimente Supremia Grup. Exitul survenea la 16 ani după ce el a fondase businessul. La scurtă vreme după, Levente Bara paria pe o altă afacere locală din industria alimentară, mai exact alături de un partener se orienta către o fabrică de produse din miez de nucă. Între timp, Transilvania Nuts, procesatorul de miez de nucă controlat de Levente Bara și Alexandru Chiric, a deschis în 2019 o nouă fabrică, în localitatea Ciugud din județul Alba. Această unitate de producție realizează nucă bio, batoane pe bază de fructe cu miez de nucă sau ulei de nucă, după o investiție de 4,2 milioane de euro din fonduri proprii și europene. Acestea nu sunt însă singurele businessuri ale antreprenorului.
„În 2007 – mult înainte să vând Supremia – am investit într-un restaurant în Alba Iulia, într-o vreme în care nu prea erau localuri în oraș. A fost un restaurant de patru stele pe care l-am făcut mai degrabă pentru firmă, pentru că aveam mulți străini care veneau la noi atunci. L-am vândut însă anul trecut pentru că acum stau jumătate din an în SUA și nu aveam timp să mă ocup.” El a păstrat însă o fabrică de condimente în Indonezia, Natural Java Spice. Fabrica a deschis-o în 2013, ca furnizor de materie primă pentru Supremia, ea realizând doar condimente și doar de origine Indonezia.
„Sunt cel mai mare investitor român din această țară. Când am vândut businessul Supremia nu am vrut să vând și această fabrică. Noi acum lucrăm cu unii dintre cei mai mari jucători din lume, avem birouri în SUA și Germania (pentru toată Europa), unde distribuim noi direct, iar apoi lucrăm în rest prin parteneri.”
Compania se află pe o curbă ascendentă, e încă în dezvoltare, deci nu se pune problema ca antreprenorul să o vândă acum, după cum spune chiar el. La maturitate însă da, pentru că totul este de vânzare.
„Eu mai sunt acționar cu 50% și în Transilvania Nuts (procesator de miez de nucă ce realizează și batoane pe bază de fructe – n.red.) și am și un portofoliu consistent în imobiliare în România și în Chicago, SUA. Îmi împart timpul între SUA, România și Indonezia, am un portofoliu de business diversificat”, spune Levente Bara.

Cristian Constantinescu
Ce a fondat: Noriel (activ în retailul, producția și distribuția de jucării) și Nala (retail de cosmetice)
Ce a vândut: Noriel
Cui a vândut: Enterprise Investors (în tranșe, ultima dată către Enterprise Investors)
Cât a încasat:
24 mil. euro
(toată tranzacția)
Când a vândut: 2016
Antreprenorul Cristian Constantinescu și familia sa au vândut Noriel – un grup cu activități în producția, retailul și distribuția de jucării – în primăvara lui 2016 fondului de investiții Enterprise Investors. La momentul acela antreprenorii au făcut exit, deținând un pachet majoritar de acțiuni. Ei vânduseră anterior un pachet de acțiuni unui alt fond, Axxess Capital. Acesta a ieșit și el din businessul Noriel în 2016.
Un mai târziu a apărut pe piață brandul de cosmetice Nala, fondat de Cristian Constantinescu. Primul magazin a fost deschis în septembrie 2017, iar în prezent sunt aproape 30 de unități în principalele orașe ale țării.

„A fost o decizie strategică să merg către retailul de cosmetice.

Există o serie de criterii pe care le-am analizat atunci când am decis să intru pe o piață nouă și abia apoi am făcut pasul acesta.
Eu am învățat că sunt necesare trei lucruri atunci când intri în business – network (rețea de cunoștințe – n.red.), capital și know-how. Dacă le ai pe toate trei, ai șanse mari să reușești. Dacă ai doar două, șansele scad la 50%, iar dacă ai doar unu din trei, atunci șansele de reușită scad dramatic”, spune omul de afaceri.

Raul Ciurtin
Ce a fondat: Albalact (a preluat și dezvoltat businessul), Prefera Food, afaceri imobiliare
Ce a vândut: întreaga participație în Albalact
Cui a vândut: gigantului francez Lactalis
Cât a încasat: 70 mil. euro
Când a vândut: 2016

Raul Ciurtin este unul dintre cei mai importanți antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact. A preluat conducerea Albalact în 1999, renunțând la meseria de medic și a trebuit să învețe repede cum să redreseze o companie falimentară. A dus Albalact la afaceri de peste 100 de milioane de euro și pe primul loc în industria de lactate, iar în 2016 a vândut compania gigantului francez Lactalis.
Apoi, nu a renunțat la producție, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producția de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii și Delicii“ sau „de Azi“.

„Statul ar trebui să sprijine producția locală – care s-a dovedit atât de importantă -, iar acest lucru se poate întâmpla dacă asigură într-un fel foarte ușor accesul la credite prin oferirea de garanții”,
afirmă Ciurtin, care ilustrează astfel importanța producției autohtone în special în această perioadă marcată de pandemia de Covid-19.
Totodată, omul de afaceri a mai pariat și pe sectorul imobiliarelor și pe producția de vin. „Am investit în afacerea unui prieten“, spunea Ciurtin acum trei ani despre decizia de a intra în viticultură.

Vasile Armenean
Ce a fondat: Betty Ice
Ce a vândut: tot businessul
Cui a vândut: gigantului anglo-olandez Unilever
Cât a încasat: 80 mil. euro
Când a vândut: 2017
Vasile Armenean, fondatorul companiei Betty Ice, a adus din Austria ideile de afaceri și rețetele care l-au ajutat să creeze în circa două decenii unul dintre cei mai mari jucători de pe piața de înghețată din România. Businessul a fost vândut acum circa trei ani gigantului Unilever într-o tranzacție de circa 80 mil. euro.
Acum, omul de afaceri are investiții imobiliare, în mai multe sectoare – rezidențial, birouri și parcuri industriale. El are totodată și alte pariuri pe aceeași industrie pe care o cunoaște – industria alimentară.
„Am investit o parte din banii încasați (de la Unilever – n.red.) în domeniul imobiliar, dar o parte s-au îndreptat către domeniul alimentar pe care îl cunosc. Nu am investit pe bursă, ci direct în afacerile unor antreprenori pe care vreau să îi susțin astfel în dezvoltare”, spune Vasile Armenean, omul de afaceri care în 2017 pe final de an a vândut producătorul de înghețată Betty Ice din Suceava gigantului anglo-olandez.
Antreprenorul afirmă acum că nu e exclus să revină cu o investiție de la zero în domeniul alimentar – altul decât cel de înghețată – date fiind condițiile din piață în contextul pandemiei de COVID-19.
„Nu e exclus nimic, se schimbă jocul din business și eu sunt deschis oportunităților. Pot fi și alte domenii nu doar alimentar, dacă apar șanse”, spune el, fără a oferi momentan alte informații.
La 17 ani, Armenean a decis să părăsească România și să se stabilească în Austria, pe care o considera țara cu cele mai multe oportunități. Soarta însă i-a pregătit un alt drum, mai încurcat, și o altă destinație.
A fost nevoie de vreo doi ani și două încercări nereușite pentru ca până la urmă să ajungă în Linz, Austria. Acolo, Armenean a intrat pentru prima dată în contact cu industria înghețatei, pentru ca, mai târziu, să decidă să pornească pe propriul drum în mediul de afaceri românesc de la începutul anilor ’90, în același sector de activitate.

Wargha Enayati

Ce a fondat: Regina Maria, alte afaceri în domeniul medical
Ce a vândut: 100%
Cui a vândut: Mid Europa Partners
Cât a încasat: 100 mil. euro (toată tranzacția)
Când a vândut: 2015

Medicul Wargha Enayati, cunoscut în special pentru că a dezvoltat și apoi a vândut rețeaua de sănătate privată Regina Maria fondului de investiții Mid Europa Partners, pariază în continuare pe același domeniu. „Am investit în mai multe sectoare ale domeniului medical. Am investit în comunicare medicală, în organizare de evenimente în domeniu. Am pariat pe Medijobs – platformă pentru recrutare medicală – și Docbook – o platformă prin intermediul căreia utilizatorii își pot face programări la doctor -, ambele afaceri care au atras apoi și alți investitori. Am dezvoltat împreună cu alți patru antreprenori un mic fond de investiții – Cleverage – și investim în start-upuri în domeniul medical”, povestește antreprenorul.
El mai menționează și Intermedicas (un business în domeniul serviciilor medicale care intermediază accesul pacienților la o a doua opinie medicală) și Enayati Medical City (un proiect medical de câteva zeci de milioane de euro).

„Totul este în domeniul medical. Am și investiții imobiliare, dar doar ca sprijin pentru celelalte afaceri”, spune Wargha Enayati.

Pentru medicul cardiolog pariul cel mai mare este Enayati Medical City, proiectul greenfield de 60 mil. euro din București, ce urmează să fie deschis în ianuarie 2021. El a început construcția proiectului Enayati Medical City la jumătatea anului 2018, alături de italienii de la Monza pentru partea de spital de oncologie, iar pe terenul de 35.000 mp din București sunt în construcție o unitate de îngrijire medicală, un centru pentru vârstnici și un spital oncologic.

Radu Georgescu
Ce a fondat: mai multe businessuri de tehnologie – RAV, Avangate, Vector Watch
Ce a vândut: cel mai recent, a vândut alături de Andrei Pitiș și alți acționari activele Vector Watch
Cui a vândut: FitBit
Cât a încasat: 15 mil. euro (toată tranzacția)
Când a vândut: 2016

Omul de afaceri Radu Georgescu este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din IT-ul românesc, fiind totodată unul dintre primii care a reușit să facă tranzacții majore încă de acum mai bine de un deceniu.
Radu Georgescu a înființat în 1992, împreună cu alți parteneri, compania GeCAD Software, care doi ani mai târziu a scos pe piață antivirusul RAV, pe care l-a vândut în 2003 gigantului Microsoft pentru o sumă de peste 10 milioane de dolari. De atunci, industria IT din România s-a dezvoltat continuu.
După vânzare Georgescu a continuat să dezvolte businessuri de tehnologie. Astfel, în 2010 antreprenorul român a făcut al doilea exit prin vânzarea procesatorului de plăți online ePayment grupului sud-african Naspers, iar în 2013 pe cel de-al treilea: vânzarea companiei de IT Avangate unui fond de investiții cu active de 7 mld. dolari din Silicon Valley. A urmat și al patrulea exit, în 2014, când Modulo Consulting, un integrator local de soluții IT pentru operatori de comunicații, a cumpărat businessul Axigen – un software care permite companiilor să-și creeze propriul server de mesagerie electronică (e-mail). Unul dintre cele mai recente exituri ale sale a fost cel din 2016, când gigantul Fibit a plătit 15 mil. euro pentru activele Vector Watch. Au vândut atunci, alături de Radu Georgescu, Andrei Pitiș și mai mulți antreprenori.
Antreprenorul român nu s-a oprit însă aici, continuând să investească și în alte business-uri de tehnologie prin intermediul fondului de investiții Gecad Ventures. Totodată, el s-a alăturat și unor investiții făcute de Early Game Ventures, un fond de investiții condus de Dan Călugăreanu, Cristian Munteanu și Radu Stoicoviciu. Astfel, acum el este cel mai des în poziția de investitor.

Notă: acesta nu este un clasament și nici nu este o analiză exhaustivă, în ultimii ani numărul de antreprenori care și-au vândut businessul către investitori strategici sau financiari fiind foarte mare.