Statusul profesorilor din România este cel mai scăzut din Europa

Potrivit studiului, părinții îi consideră pe profesori la fel de importanți precum medicii, dar profesorii se poziționează singuri pe ultimele locuri (11-12 din 13), alături de bibliotecari. „O majoritate relativă a respondenților consideră actul de educație drept o prestație de servicii publice oarecare, în vecinătatea funcționarului public. Nu o văd ca pe o meserie de vocație care ar trebui remunerată în funcție de performanță și să se bucure nu numai de încredere, ci și de respectul cuvenit altor meserii de vocație, precum cea de doctor”, a declarat Dragoș Neacșu, membru al consiliul director al RBL și CEO Erste Asset Management.

Studiul arată că astăzi, în România, meseria de profesor este indezirabilă. Jumătate dintre profesorii care au participat la studiu spun că nu și-ar încuraja proprii copii să devină profesori. În același timp, doar o treime dintre părinți nu și-ar direcționa copiii să urmeze o carieră în învățământ.

În privința salariilor, 86% dintre părinții care au participat la studiu consideră că salariile profesorilor sunt prea mici și că și-ar dori ca salariile la intrarea în învățământ să crească cu 75-100%. „Un profesor bun va forma bine toți copiii, indiferent de dotările clasei, programa școlară sau numărul de copii din clasă. Creșterea salariului de intrare în sistemul de învățământ la un nivel de 2.500-3.000 lei net (sumă care ar reflecta creșterea de 75-100% a salariilor din prezent – n.r.) va face ca venitul unui profesor debutant să fie competitiv pe piața muncii și să atragă tineri cu vocație în sistemul de educație românesc. Astfel, munca profesorilor performanți va fi cu adevărat valorizată de societate”, a declarat Măriuca Talpeș, membru al consiliul director al RBL și manager Intuitext.

Cu toate că legea nr. 1/2011 prevede ca România să aloce anual minim 6% din PIB pentru educație, procentul a sărit cu puțin de 4% doar de două ori din 1990 până în prezent. În bugetul României pentru 2018, procentul alocat educației este de sub 3%, iar cifrele comparative ale Eurostat arată că, în 2014, România era singura țară din Uniunea Europeană care aloca sub 3% din PIB acestui domeniu, în condițiile în care media europeană depășea cinci procente din PIB.

Potrivit studiului Futureof Jobs Report, publicat de World Economic Forum (WEF) în 2016, 65% din copiii care intră astăzi în sistemul de învățământ vor face la locul de muncă activități care astăzi nu există. Peste 80% din slujbele anilor 2015-2025 cer competențe STEM (Științe, Tehnologie, Inginerie și Matematică), potrivit estimărilor National Science Foundation din 2014.