Statul român, marele câștigător al raliului bursier din 2025: Companiile sale strategice, mai valoroase cu 30 mld. lei. Este un moment bun de vânzare?

Anul 2025 a fost unul spectaculos pentru Bursa de Valori București și, implicit, pentru investitori. Indicele BET a închis la un maxim istoric de 24.439 de puncte, cu un avans de 46% față de începutul anului și de 55% dacă sunt incluse dividendele, cel mai bun ritm anual din 2009 încoace. Creșterea a fost alimentată de un raliu puternic în energie, utilități și sectorul financiar, într-un context în care percepția de risc asociată României s-a mai temperat, iar capitalul a revenit treptat către acțiuni.

Dincolo de investitorii individuali, fondurile de pensii și fondurile mutuale, marele câștigător al acestui raliu este statul român. Prin participațiile pe care le deține la cele mai mari companii listate, statul a câștigat în 2025 aproape 30 de miliarde de lei doar din aprecierea bursieră a acțiunilor, fără să fi făcut vreo investiție suplimentară și fără să fi vândut vreun titlu, arată calculele realizate de Ziarul Financiar.

Datele privind capitalizările de la finalul lui 2025 arată amploarea câștigului. La OMV Petrom, unde statul deține 20,7%, valoarea pachetului a crescut cu aproape 3,7 miliarde de lei într-un singur an.

La Romgaz, unde participația statului este de 70%, creșterea valorii de piață a pachetului a fost de peste 13 miliarde de lei, pe fondul dublării capitalizării companiei.

Transgaz, una dintre vedetele anului, a adus statului un câștig de aproape 4,7 miliarde de lei, iar la Nuclearelectrica plusul a fost de peste 3,3 miliarde de lei. Electrica și Transelectrica au adăugat împreună încă aproape 3,8 miliarde de lei.

Chiar și Hidroelectrica, unde prețul acțiunii a avut o evoluție mai modestă, a contribuit cu aproape 800 de milioane de lei la acest câștig agregat.

În total, valoarea participațiilor statului la aceste companii a crescut cu aproximativ 29,4 miliarde de lei în 2025. Este un câștig „pe hârtie“, dar extrem de relevant într-un context bugetar tensionat, cu un deficit ridicat și cu presiuni constante pe finanțele publice.

Paradoxul este că acest moment de maxime istorice pe bursă nu este folosit de stat pentru a monetiza o parte din aceste câștiguri. În condițiile în care evaluările multor companii au crescut semnificativ, iar piața plătește multipli mai mari pentru fiecare leu de profit, întrebarea firească este de ce statul nu vinde acum, fie și pachete minoritare, pentru a-și consolida poziția bugetară.

Răspunsul nu este unul simplu. Pe de o parte, experiențele anterioare arată că listările și vânzările de pachete de acțiuni sunt procese politizate, lente și adesea blocate de lipsa consensului. Pe de altă parte, multe dintre companiile din portofoliul statului sunt considerate strategice, iar vânzarea de acțiuni, chiar minoritare, este privită cu suspiciune, indiferent de contextul de piață.

În același timp, argumentele economice pentru o vânzare par mai solide ca oricând. 2025 a fost un an de reevaluare accelerată. La OMV Petrom, P/E-ul a urcat de la 8,4 la 17, în condițiile în care profitul net a scăzut cu peste 30%. La Romgaz, multiplii s-au dublat, deși creșterea profitului a fost mult mai modestă decât cea a prețului acțiunii. 

Există, desigur, și excepții, precum Transgaz, unde profitul a crescut mai rapid decât prețul, iar evaluarea relativă este chiar mai mică decât la începutul lui 2025. Însă, la nivel de ansamblu, piața a devenit mai scumpă, iar entuziasmul investitorilor este vizibil.

Pentru stat, dilema este între a păstra aceste participații pe termen lung, mizând pe dividende și pe rolul strategic al companiilor, și a profita de fereastra de oportunitate oferită de maximele istorice. Dividendele au fost, într-adevăr, o sursă importantă de venituri bugetare în ultimii ani, dar ele nu pot concura, pe termen scurt, cu impactul unei vânzări de pachete de câteva procente din companii cu capitalizări de zeci de miliarde de lei.

În lipsa unor astfel de decizii, câștigul de aproape 30 de miliarde de lei rămâne unul contabil, vulnerabil la corecții de piaț. Istoria arat că raliurile bursiere nu sunt lineare și că maximele sunt, adesea, urmate de perioade de ajustare. Dacă acest lucru se va întâmpla și la BVB, statul riscă să vadă cum o parte din acest câștig se evaporă, fără să fi beneficiat concret de el.

Astfel, 2025 rămâne anul în care statul român a fost, de departe, cel mai mare câștigător al bursei, dar și anul în care a ales să nu facă nimic cu acest câștig. Întrebarea nu este dacă piața va mai oferi astfel de momente, ci dacă, data viitoare, statul va fi pregătit să le folosească.