Statul român, în genunchi în fața incompetenței ASF în cazul City Insurance: prelungește polițele de garanții City cu încă 2 luni peste termenul de 3 luni, pentru că altfel se blochează lucrările publice

♦ Guvernul a decis să intervină printr-o ordonanță de urgență, ca să prelungească termenul de valabilitate a polițelor de garanții emise de City Insurance, intrată în faliment, deși acestea ar trebui să își înceteze valabilitatea pe 11 mai ♦ „Termenul alocat operatorilor economici pentru obținerea de noi instrumente de garantare este insuficient în contextul economic actual, iar impactul ar fi imposibilitatea derulării contractelor de achiziție publică“, conform proiectului ordonanței de urgență.

Statul român intervine din nou pentru a acoperi incompetența ASF din ultimiii ani în cazul City Insurance prelugind ter­menul de valabilitate a polițelor de garanții emise de asigurătorul intrat în faliment, de la 90 de zile la 150 de zile de la pronunțarea deschiderii procedurii de faliment.

Concret, pe data de 6 mai 2022, guvernul a decis să înainteze un proiect de ordonanță de urgență prin care extinde valabilitatea polițelor de garanții la 150 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii de faliment în cazul City Insurance. Acest lucru înseamnă încă 60 de zile, rspectiv 2 luni în plus în care agenții economici pot face noi asigurări de garanții, termenul final fiind începutul lunii iulie 2022.

Pronunțarea deciziei de deschidere a procedurii falimentului City Insurance a fost deschisă în 9 februarie, iar decizia definitivă a instanței a fost pronunțată în 20 aprilie.

„În termen de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a pro­cedurii de faliment, polițele de asigurare încheiate de societatea de asi­gu­rare /reasigurare încetează de drept, cu excepția contractelor de asigurare încadrate în clasa de asigurări 15 – garanții, prevăzută în anexa nr. 1, Secțiunea A din Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supra­ve­gherea activității de asgiurare și reasi­gu­-rare, cu modificările și completările ulte­rioare, pentru care termenul este de 150 de zile; în aceleași condiții, se vor denunța și contractele de reasigurare“, se arată în proiectul  OUG înaintat de guvern.

Astfel, falimentul City Insurance își arată colții dincolo de zona RCA, ajungând și la operatori economici care au polițe de garanții încă valabile, emise de City Insurance, care urmau să înceteze de drept pe data de 11 mai. Guvernul a decis că perioada rămasă de doar câteva zile nu este suficientă pentru aceștia să vină cu noi instrumente de garantare.

City Insurance are în portofoliu polițe de asigurare în valoare de aproximativ 6 mld. lei, aferente contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale.

În ultimii 6 ani, City Insurance a reușit să ajungă lider al pieței asigurărilor, sub supravegherea ASF, în condițiile în care compania a mai fost sancționată în trecut, pe aceleași probleme de lipsă de capital, astfel că dincolo de ancheta societății ar trebui investigată și supravegherea defectuoasă a ASF, care a permis un asemenea cutremur în piață.

Cum s-a ajuns la o asemenea situație, având în vedere reglementarea și monitorizarea, care se presupunea a fi strictă, în piața asigurărilor? În ultimii șase ani, ASF s-a uitat la City Insurance cum a ajuns liderul pieței asigurărilor printr-o abordare agresivă de captare a cotei de piață pe zona RCA, în timp ce emitea și asigurări de garanții pentru agenți economici, care acum ar putea fi puși în situații dificile.

Deși reprezentanții ASF au fost audiați în Parlament, nu au existat sancțiuni, principala preocupare fiind legată de dezechilibrul pieței RCA și de prețurile semnificative pe care asigurătorii au început să le pună polițelor. Dar cum s-a ajuns la prețuri așa mari și cine a fost de fapt de vină pentru această situație?

Din anul 2016-2017, moment în care City Insurance se afla în derularea unui plan de redresare, ASF i-a permis să-și continue activitatea, considerând că, prin prezentarea unor promisiuni de capital, totul va fi bine.

Șase ani mai târziu, s-a văzut că nu a fost deloc bine. De ce o instituție strictă, care monitorizează și supraveghează trei piețe financiare importante din România cum este ASF a permis unei companii de asigurări precum City Insurance să își continue activitatea pe bază de promisiuni în loc de a prezenta necesarul de capital concret?

De-abia în 17 septembrie 2021 ASF a restras autorizația de funcționare a companiei City Insurance, a constatat starea de insolvență și a demarat promovarea procedurii de deschidere a falimentului. Înainte de această dată, ASF i-a permis companiei să găsească capitalul de care are nevoie pentru a-și restabili indicatorii. În schimb, City Insurance a continuat să subscrie polițe, inclusiv până în momentul în care ASF a anunțat oficial retragerea autorizației de funcționare.

Guvernul se implică acum prin extinderea perioadei de valabilitate a polițelor de garanții din cauza termenului insuficient alocat operatorilor economici pentru obținerea de noi instrumente de garantare în contextul economic actual, dar și a posibilității unui impact privind imposibilitatea derulării contractelor de achiziție publică, care ar putea afecta și alte domenii de activitate care fac obiectul contractelor de achiziție, inclusiv asupra salariaților operatorilor economici cu care acestea sunt încheiate.

„Termenul alocat operatorilor economici pentru obținerea de noi instrumente de garantare este insuficient în contextul economic actual, cu consecința imposibilității constituirii sau reconstituirii garanțiilor de bună execuție prin contracte de asigurări de garanții (Ö) având în vedere dificultățile constatate la această dată în punerea în practică în termenul inițial (Ö) neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului ar avea ca impact imposibilitatea derulării contractelor de achiziție publică fiind afectate astfel și alte domenii de activitate“, conform proiectului de Ordonanță de Urgență.

Problemele, de asemenea, se pot răsfrânge și în zona Programului operațional Infrastructură mare 2014-2020 prin nefinalizarea proiectelor în cadrul cărora sunt realizate și încheiate contracte de achiziție publică pentru care este necesară constituirea unei noi garanții de bună execuție, se mai arată în motivarea modificărilor privind termenul de valabilitate din proiectul înaintat de Guvern.

Falimentul City Insurance a primit decizia definitivă a instanței, iar termenul limită de depunere a cererilor de plată la Fondul de Garantare a asiguraților este de 20 iulie 2022, reprezentând 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului. Hotărirea definitivă a falimentului a fost decisă pe data de 20 aprilie 2022.

Astfel, „a început să curgă termenul limită până la care creditorii de asigurări ai City insurance pot depune cereri de plată la FGA. (Ö) orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o crerere motivateă în acest sens, adresată FGA, dar nu mai târziu de 90 de zile calculate fie de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior, sub acțiunea decăderii din drepturi“, au transmis vineri reprezentanții FGA.

Termenul limită de depundere a cererilor de plată la FGA este 20 iulie 2020, dar dacă dreptul de creanță apare ulterior acestei date, termenul de 90 de zile începe de la data la care aceasta apare.

„FGA va continua să instrumenteze cererile de deschidere dosare de daună primite pentru evenimente produse înainte de 11 mai 2020, inclusiv. Recomandăm creditorilor de asigurări ale căror dosare de daună nu au fost încă deschise sau finalizate prin depunerea unei cereri de plată, să depună cererea de plată, până la împlinirea termenului limită de depunere, 20 iulie 2022, sau maxim 90 de zile de la data nașterii dreptului de creanță, dacă aceasta s-a născut ulterior datei rămânerii definitive a falimentului, respectiv 20 aprilie 2022. Ulterior deschiderii dosarului de daună sau efectuării reparației, creditorii de asigurări au posibilitatea de a complete documentația depusă deja la FGA“, au mai transmis reprezentanții FGA.

Până acum, datoriile companiei falimentare City Insurance către creditori se ridică la 8,4 mld. lei, printre care se regăsesc companii cu sume semnificative precum FGA care s-a înscris la masa credală cu peste 2 mld. lei de recuperat, CNAIR, care sâ-a înscris la masa credală cu suma de 1,6 mld. lei, asigurători și reasigurători cu peste 700 mil. lei, chiar și BCR cu aproape 800 mil. lei.

City Insurance are un număr de 14.000 de litigii în 10 țări care vor fi gestionate în perioada următoare, împreună cu expunerea totală de 8,4 mld. lei din zona asigurărilor de garanții, unde creditorii s-au înscris la masa credală pentru a-și recupera creanțele, dar situația încă nu este definitivată, după cum a explicat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR, lichidatorul judiciar al City Insurance.

Până acum, la masa credală s-au înscris aproximativ 1.600 de creditori ai City Insurance.

De-a lungul timpului, premisele unui faliment al City Insurance s-au tot auzit, atât de la actori din zona service-urilor, cât și din partea pieței asigurărilor. Cu toate acestea, nu s-a luat nici o măsură decât în momentul în care City Insurance ajunsese să fie cel mai dominant jucător din piață.

City Insurance a reușit să ajungă la un business de 500 mil. euro și a provocat cel mai mare faliment din piața asigurărilor.

Având în vedere că acest faliment a avut loc sub supravegherea ASF, la 6 ani de la alte două falimente, respectiv Astra și Carpatica, nimeni nu a fost tras la răspundere.

Despre ce riscuri vorbește guvernul în proiectul de OUG prin care extinde cu 2 luni valabilitatea polițelor de garanții City Insurance pentru a nu bloca achizițiile publice

► riscul imposibilității constituirii sau reconstituirii garanțiilor de bună execuție prin contracte de asigurări de garanții emise de asigurători.

► riscul dezangajării fondurilor alocate în cadrul programului operațional Infrastructură mare 2014-2020 prin nefinalizarea proiectelor în cadrul cărora sunt realizate și încheiate contracte de achiziție publică.

► riscul imposibilității derulării contractelor de achiziție publică fiind afectate astfel și alte domenii de activitate.