Startup-urile care vor fi selectate în noua ediție a programului DIANA, acceleratorul NATO de inovare, pot primi finanțare de până la 400.000 de euro. Aplicațiile sunt deschise până pe 9 august. În 2023 niciun proiect din România nu a fost selectat, spre deosebire de Bulgaria sau Cehia. Lista câștigătorilor europeni din 2023

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) a lansat temele de competiție pentru cea de-a doua ediție a programului de inovare DIANA (Defence Innovation Accelerator for the North Atlantic), startup-urile interesate putând beneficia de mentorat și fonduri de până la 400.000 de euro pentru dezvoltarea soluțiilor pe care le propun.

DIANA este un program de accelerare a tehnologiilor avansate cu dublă utilizare (comercială, dar și cu aplicabilitate în domeniul apărării și al securității).

„Scopul DIANA este de a identifica și a susține cele mai promițătoare startup-uri și companii deep tech cu utilizare duală din întreaga Alianță. Există mulți inovatori talentați în regiunea de sud-est a Europei și ne-am bucura să avem cât mai mulți dintre aceștia în programul DIANA. Misiunea noastră, în numele NATO, este de a contribui la construirea unui viitor mai pașnic și mai rezilient pentru care avem nevoie de cele mai promițătoare echipe”, a declarat Adrian Dan, Chief Commercial Officer al DIANA.

În România, Andrei Dragomir, Founder & CEO Aquark Technologies, și Dragoș Stanciu, CEO Grayscale AI vor oferi informații celor interesați de înscrieri, într-un workshop organizat online pe 2 august. Cei doi fondatori fac parte dintr-un număr de startup-uri din Marea Britanie care au fost selectate pentru a se alătura programului în 2023.

Companiile interesate trebuie să se înscrie până vineri, 9 august. De asemenea, pe 2 august pot participa la DIANA SEE Info Day, un workshop organizat online de Techcelerator pentru a afla mai multe informații despre procesul de aplicare și program.

Cele cinci teme sunt în domeniile: energie și putere electrică; securitatea datelor și a informațiilor; detecție și supraveghere, sănătate&performanță umană și infrastructură critică și logistică.

Acceleratorul DIANA oferă companiilor selectate finanțare, mentorat, facilități de testare și acces la investitori și utilizatori finali specializați (32 de guverne, precum și mari companii private).

Programul de accelerare va începe în ianuarie 2025 și va dura până la un an, fiind împărțit în două faze cu durata de șase luni: „Bootcamp” și „Grow”.

Propunerile vor fi evaluate în funcție de criterii precum alinierea la temele de anul acesta, noutatea și fezabilitatea soluțiilor, potențialul de dublă utilizare (civilă și militară) și viabilitatea comercială.

Anul trecut, 44 de companii din 19 țări au fost selectate din peste 1.300 de aplicații pentru a se alătura programului. Nicio companie din România nu a fost selectată în program.

Iată lista celor 30 de start-up-uri europene selectate în 2023 în acceleratorul NATO:

• Ephos (Italia) – Produce cipuri fotonice de înaltă fidelitate pentru dezvoltarea tehnologiei cuantice
• G2-Zero (Spania) – Produce dispozitive cuantice plug-and-play.
• QuadSAT (Danemarca) – Folosește drone pentru a testa și calibra antene la sol.
• Dronetag (Cehia) – Dezvoltă soluții pentru managementul traficului de drone în spațiul aerian european.
• Neuromorphica (Bulgaria) – .
• Qubitrium (Turcia) – Oferă soluții pentru probleme de criptografie cuantică, comunicații și senzori cuantici.
• LevelQuantum (Italia) – Oferă protocoale de securitate cibernetică bazate pe comunicații cuantice optice.
• Vistareader (Lituania) – .
• Secqai (Regatul Unit) – Dezvoltă hardware cuantic și tehnologie AI cu consum ultra-redus de energie.
• Revobeam (Polonia) – .
• AVoptics (Regatul Unit) – Produce soluții de fibră optică, fotonice și electronice pentru medii dure.
• Anzen Technology Systems (Regatul Unit) – Oferă servicii de securitate cibernetică și consultanță.
• GIM Robotics (Finlanda) – Construiește roboți inteligenți pentru uz industrial.
• Astrolight (Lituania) – Dezvoltă sisteme de comunicare laser securizate pentru industria aerospațială și de apărare.
• Zelestium Technologies (Spania) – Contribuie la producția de baterii inteligente pentru mobilitate urbană.
• SOTIRIA Technology (Grecia) – Dezvoltă tehnologie AI de detecție pentru aplicații aerospațiale și de apărare.
• Aquark Technologies (Regatul Unit) – Produce dispozitive cuantice cu atomi reci de dimensiuni reduse.
• Water Linked (Norvegia) – Oferă sisteme de comunicare și poziționare acustică subacvatică.
• Elwave (Franța) – Produce tehnologii pentru roboți subacvatici și industriali cu capacități de detecție și navigare 360°.
• Grayscale AI (Regatul Unit) – Dezvoltă roboți complet autonomi folosind calcul neuromorphic și AI.
• DotOcean (Belgia) – Construiește software pentru controlul roboților în industriile maritime, civile și de securitate.
• Skarv Technologies (Norvegia) – Oferă software și hardware pentru operarea flotelor mari de roboți autonomi în ocean.
• Lobster Robotics (Olanda) – Combină fotografii ale fundului mării pentru a crea hărți vizuale.
• WPE Research & Development (Italia) – Dezvoltă dispozitive de generare a energiei eoliene, inclusiv o microturbină pentru orașe.
• Kitepower (Olanda) – Dezvoltă sisteme mobile de energie eoliană folosind zmeie pentru producerea de electricitate.
• Goldilock Secure (Regatul Unit) – Oferă o soluție de securitate cibernetică pentru segmentarea fizică a activelor și rețelelor digitale.
• IONATE (Regatul Unit) – Creează o rețea electrică modernizată prin revoluționarea tehnologiei transformatoarelor existente.
• Ore Energy (Olanda) – Lucrează la o nouă generație de soluții de stocare a energiei pe termen lung.
• IceWind (Islanda) – Proiectează și produce turbine eoliene verticale de mici dimensiuni.
• Galtec (Estonia) – Creează celule de combustibil cu densitate mare de putere pentru diverse aplicații.