Start-up londonez, fondator român

Platforma Hackajob, cofondată de Răzvan Creangă, se adresează companiilor care angajează oameni tehnici, din orice disciplină tehnologică, de la programare, până la infrastructură și data science. „Ajutăm clienții noștri cu specializări ca CTO (chief technology officer), head of engineering, dar și cu specialiști începători, cum este poziția de junior software engineer”, explică antreprenorul.

Răzvan Creangă a pus bazele platformei Hackajob în 2014, împreună cu Marck Chaffey, colegul său din facultate. Ideea proiectului s-a născut după colaborarea cu o agenție de recrutare, în același an, pentru a-i ajuta să își contureze și implementeze strategia digitală.
„Pe parcursul colaborării, am observat cum oamenii nontehnici recrutau și evaluau oameni tehnici, ceea ce mi-a ridicat un semn de întrebare. Această situație, împreună cu experiența anterioară în tehnologie, m-a făcut să mă gândesc la o platformă care poate promova oamenii tehnici bazat pe meritocrație”, descrie el rațiunea din spatele proiectului.

Răzvan Creangă spune că Hackajob ajută la îmbunătățirea diversității din companie datorită faptului că prioritizează rezultatele exercițiilor de programare în fața factorilor socioeconomici, reduce timpul găsirii unui angajat, dar și costul unui astfel de proces; este însă și de ajutor când vine vorba despre brandingul angajatorilor. 

La momentul actual, sunt prezenți pe piețele din Marea Britanie, Germania, Franța și Olanda. Numărul candidaților înregistrați a ajuns la 75.000, iar peste 100.000 sunt, potrivit antreprenorului, interesați de conținutul Hackajob, dublu față de anul trecut. Lucrează cu peste 1.500 de clienți, printre care Apple, KPMG și Vodafone.

„Din septembrie 2016 și până în prezent am crescut de 51 de ori la nivel de venit lunar”, descrie Răzvan Creangă rezultatele înregistrate. Au aproximativ 100 de angajați, dintre care majoritatea sunt în Londra, dar și în România (în Iași), Franța, Germania și Olanda.
„Principalul rezultat pozitiv la nivel strategic este că am reușit să creăm cel mai mare marketplace privat pentru specialiștii în tehnologie din Europa.

Spre exemplu, la nivel de Londra, penetrarea pieței este de 33% pe partea de candidat”, descrie antreprenorul una dintre reușite.
Hackajob a atras anul trecut o investiție de 7 milioane de dolari, valoarea investițiilor totale ajungând la 10 milioane de dolari. „Noi, ca fondatori, nu am investit nimic din punct de vedere financiar, ci doar timpul nostru”, spune Creangă. Chiar dinainte de momentul lansării, au primit însă o investiție de tip angel de 15.000 de euro din partea investitorului Dragoș Nicolaescu, business angel în România pe care Creangă îl cunoștea dintr-o altă afacere dintre ale sale, din sfera printării 3D. 

Investiția a fost direcționată înspre dezvoltarea platformei, prin crearea instrumentelor de marketing, vânzări și bugetare. „Cred că în această fază, a primei investiții, un antreprenor trebuie să se concenteze pe lansarea unui MVP (Minimum Viable Product – n.red.) și apoi pe conducerea unui proces bazat pe experimente pentru a-și îmbunătăți produsul bazat pe feedbackul clientului.”

Răzvan Creangă spune că primul pas făcut de ei – pe care îl recomandă, de altfel, și antreprenorilor români care vor să construiască un business global – a fost identificarea tipului de finanțare potrivită pentru creșterea start-up-ului lor. „Ecosistemul de finanțare era în 2014 foarte ofertant, asemenea situației din prezent, și am avut de ales dintre mai multe tipuri de investiții, din partea investitorilor de tip business angel, venture capital și finanțare bancară.”

Următorul pas constă în prezentarea rezultatelor propriului start-up într-o prezentare concentrată pe indicatorii cheie ai afacerii. „În opinia mea, abilitățile fondatorilor unui start-up de a trimite mesajele prin storytelling sunt esențiale în acest demers. Astfel, antreprenorii trebuie să capteze atenția investitorilor de la început și să încheie cu impact, ca în orice poveste captivantă: problema, soluția, rezultate, planuri de viitor”, crede Răzvan Creangă.

În rândul investitorilor se numără și Techstars, London Co-Investment Fund, Downing Ventures, Axa Venture Partners, Ahmed Medhat (specialistul care a pus bazele biroului de data science al Facebook în Londra). Creangă spune că a ales înființarea companiei în Anglia fiindcă locuiește acolo de nouă ani, încă din perioada studiilor, dar și pentru că ecosistemul de start-up-uri este dezvoltat. Răzvan Creangă are 27 de ani și a obținut la Londra o licență în Informatică (în cadrul City University of London), dar a absolvit și un program de masterat în Marketing Internațional (King’s College London); și-a completat pregătirea teoretică prin studii de Machine Learning la UCL Academy.

Potrivit lui, tinerii antreprenori trebuie să știe câteva aspecte esențiale despre mediul de afaceri londonez, printre care faptul că volumul de talente este mai mare: spre exemplu, sunt peste 250.000 de dezvoltatori în Londra vs. 40.000 în București. Totodată, accesul la talente noi reprezintă un avantaj pentru antreprenori: rata de creare de talent nou este mai mare în Londra prin existența unor școli specializate, ca UCL Machine Learning Academy, General Assembly sau alte organizații ca New Antrepreneurs Foundation pentru talent antreprenorial, nu neapărat în domeniul tehnologiei.

La acestea se adaugă politicile de stimulare de investiții în start-up-uri (cum ar fi The Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS), care oferă beneficii fiscale investitorilor care investesc în start-up-uri aflate în faza de early stage, și The Enterprise Investment Scheme (EIS), un proiect care încurajează persoanele cu disponibilități financiare să investească în firme mici), consultanță și existența unei rețele de specialiști și de antreprenori pentru orice nivel de dezvoltare a afacerii (comunități ca Scale-up Club, Techstars, plus cea mai mare rețea de antreprenori tech care au făcut exituri și acum sunt angels și pot oferi sfaturi relevante din experiența proprie), cât și evenimente și spații de lucru pentru actualii și viitorii antreprenori.

În ceea ce privește planurile lor, acestea vizează extinderea și pe alte piețe: „Ne propunem o creștere accelerată prin dublarea numărului de angajați în următorul an. Această extindere are loc în contextul investițiilor noi în tehnologie și datorită scalării prin internaționalizare către noi piețe externe”.

Și numărul angajaților va crește în continuare; la birourile din Iași și-au propus să ajungă de la 20 de specialiști la aproximativ 50; încă 30 de specialiști se vor adăuga echipei din Marea Britanie. „Ca parte a strategiei de internaționalizare, Hackajob va deschide birouri fizice în majoritatea huburilor de tehnologie și antreprenoriat din toată lumea”, explică Răzvan Creangă strategia extinderii. Adaugă că vor construi scalarea internațională a companiei pe baza a trei piloni: cerința existentă de la clienții curenți, potențialul de atragere de noi clienți și evenimentele macroeconomice care influențează contextul și potențialul investițional.

„Problema principală în procesul de internaționalizare a fost găsirea unei potriviri între produsul propriu și piață (product market fit), astfel încât am pivotat de nenumărate ori, dar mereu am fost orientați către experimente. Am creat ipoteze pe care le-am testat în sprinturi și, în urma rezultatelor și în contextul unei bune comunicări cu utilizatorii noștri, am reușit să creăm un produs potrivit pentru ambele părți ale marketplace-ului.”

Răzvan Creangă spune că una dintre provocările aduse de procesul de internaționalizare se leagă de păstrarea culturii companiei în echipele internaționale nou create. „În opinia mea, soluția este ca echipa internațională să petrească timp în biroul-mamă, iar noul country manager să fie 100% aliniat cu misiunea, valorile și viziunea companiei.”
Are și câteva sfaturi pentru tinerii care vor să își construiască o afacere: „Să își găsească ikigai (concept japonez care se referă la fericirea de a fi mereu ocupat) și de acolo să pornească. De asemenea, să fie o persoană orientată către date și informații, să facă experimente și să își îmbunătățească ideea sau afacerea mereu și să fie determinați să continue chiar și atunci când întâmpină dificultăți majore”. Adaugă că, referitor la internaționalizare, este important „să își creeze un «playbook» cu ceea ce înseamnă extinderea într-un alt teritoriu care va cuprinde de la strategii noi de atragere de clienți, până la schimbări de text pe platformă și adaptare la produs”.