Starea de alertă: Ce presupune și care sunt diferențele față de starea de urgență

Klaus Iohannis a anunțat că starea de urgență va fi înlocuită, de la 15 mai, cu starea de alertă. Respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului este unul dintre principiile ce trebuie să stea la baza unei asemenea măsuri, scrie Monitorul Justiției.

„Starea de urgență nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgență în România. Începând din 15 mai, pentru a ține epidemia sub control, vom intra într-o așa numită stare de alertă (…) ne vom putea mișca în interiorul localității unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligați să declarăm unde mergem”, a declarat șeful statului.

Avocatul Codrin Țarălungă ne explică faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenței apariției sau a declanșării unei situații de urgență. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situație de urgență, cu precizarea că starea actuală este “în plină desfășurare spre regres”.

Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizată, starea de alertă la nivel național se declară de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență “și se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență”.

Managementul situației de urgență este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul Codrin Țarălungă, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În ceea ce privește măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă, declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forță majoră” și “trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege.”

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro