Starea de alertă: ce acte normative o reglementează și ce implică această situație excepțională

Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituția României, dar și de OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere libertății.

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgență, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităților să mențină anumite restricții pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituție, „exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”.

Pe de altă parte, un alt act normativ care stabilește reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanța de urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro