Stagnare, transformare sau scădere? Așteptările angajaților se îndepărtează tot mai mult de cele ale angajatorilor

2025 dă semne că ar fi un an de incertitudine și ajustări pe piața muncii din România, sub impactul austerității economice care bate la ușă. Tendințe care au început în anii trecuți – precum încetinirea recrutării, încetinirea creșterii salariale și și reducerea beneficiilor – dau semne că ar continua să influențeze angajatorii și angajații și anul acesta. Într-o economie marcată de incertitudini, companiile românești caută echilibrul între stabilitate și extindere. Pentru angajatori, cheia succesului va fi adaptabilitatea, iar pentru angajați, dezvoltarea continuă a competențelor va rămâne esențială. Ce ne rezervă piața muncii în 2025?

Anul acesta se anunță o stagnare sau cel mult o ușoară creștere față de anul trecut pe piața muncii. 2022 a fost vârful pe joburi și numai la noi s-a întâmplat asta, ci și în Europa. În 2023 și în 2024 s-a înregistrat o ușoară scădere a pieței din punctul de vedere al ofertei de locuri de muncă, nu mare, dar undeva spre 8% – 10%, în ambii ani a fost o scădere la nivelul pieței”, a spus Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs, în cadrul emisiunii de business ZF Live. 

Deși unele industrii își mențin o oarecare stabilitate, altele, cum ar fi cea de automotive, resimt presiuni semnificative. Domeniile în care apar cele mai puține oferte de muncă sunt cele care cad pradă cel mai ușor crizelor de obicei, crede CEO-ul eJobs. Industria auto, un sector important pentru economia românească, este una dintre cele mai afectate. „Am văzut încetinire în domeniile care în general sunt foarte afectate de crize, mai ales din afara României, de exemplu în industria de componente auto. Suntem mari furnizori pentru piața auto din Germania și acolo vedem că Volkswagen și alte companii au probleme. Nu mai există oferte, chiar există și restructurări pe în anumite companii din Ardeal și din Banat. Acolo este un domeniu în care volumele se văd, deci producția pe zona respectivă, volumele, au scăzut din toate punctele de vedere.”

Un alt segment afectat de evoluția economiei la nivel global este piața de IT, în care scăderea numărului de proiecte și impactul automatizării se văd în toate economiile, în toate piețele muncii. „Ce vedem per ansamblu, mai ales în IT, este că în zona de juniori oferta este din ce în ce mai slabă. Aici vedem impactul direct al inteligenței artificiale, al optimizării forței de muncă în industria respectivă și vedem impactul direct a ceea ce se întâmplă în general în SUA cu această reducere a numărului total de angajați pe industria respectivă”, susține Bogdan Badea. Tot el spune că juniorii sunt cei mai afectați, în toate industriile, pentru că ei reprezintă baza piramidei pentru toate companiile o reprezintă juniorii. La juniori este vizibilă o scădere în aproape toate industriile. „Acum se cam «dau jos din pat» juniorii din IT pentru un salariu de 1.000 – 1.500 de euro pe lună”, susține Bogdan Badea. 

Stagnări sunt și zona de call-center, „deși au crescut ca număr de locuri de muncă”. 

Când vine vorba despre seniori, piața de IT este mai blândă, nevoia pentru acest tip de angajați nu a scăzut niciodată. „În IT, avem o piață a seniorilor care în continuare este destul de stabilă. Practic, de seniori este nevoie în continuare în piață, pentru că de multe ori sunt cei care conduc dezvoltarea pe multe produse software și chiar și în outsourcing se căutau în România seniori, pentru că ei livrau foarte bine, la un nivel de calitate foarte ridicat”, adaugă reprezentantul eJobs. 

În ceea ce privește evoluțiile pozitive ale recrutării, ele pot fi observate în sectoare precum comerț sau HoReCa. „Un impact pozitiv există în continuare pe tot ceea ce înseamnă consum în România. Comerțul, retailul, a fost numărul unu ca ofertă de muncă în 2024 de departe, este clar un lider detașat al pieței de recrutare. Astfel, pe zona de comerț, retail și servicii vedem evoluții pozitive. HoReCa este foarte puternică pe zona de recrutări și apelează foarte mult chiar și la personal din România”, explică CEO-ul eJobs. 

De asemenea, el punctează evoluția bună a IMM-urilor pe piața muncii. „Avem o creștere destul de puternică pe IMM-urile românești. În 2024, pe sectorul IMM am avut undeva la 80% din ofertele de locuri de muncă în 2024”, completează Bogdan Badea. 

Anul 2024 s-a dovedit a fi un an complicat pentru întreaga economie, iar sectorul de recrutare nu a fost scutit de aceste presiuni. Anul acesta va veni cu stagnare pentru piața de recrutare din România, crede și Andrei Frunză, CEO al platformei de recrutare bestjobs. „Venim după un an complicat pentru întreaga economie, aflată sub presiune încă din primul trimestru, cu o revenire pe parcursul verii și al trimestrului 3 și un T4 foarte complicat, cu o scădere peste media celorlalte. Închidem probabil la nivelul pieței, cu estimarea noastră e de o scădere de 10% a anunțurilor de recrutare disponibile în piață, pe toate platformele locale sau internaționale”, a spus el în cadrul emisiunii de business ZF Live. 

Potrivit lui, este îngrijorător dacă pariem pe o stagnare ca scenariu realist, optimist, pentru evoluția pieței muncii de anul acesta. „Cred că vom experimenta o scădere de 10-15% pe piața de recrutare. Industria de IT va fi în continuare sub stres, este posibil să înregistreze o scădere peste media pieței. Vor fi și zone în creștere, precum zona medicală, logistică, transporturi, zonele care generează business. De asemenea, ne așteptăm să fie efervescență în zona comercială, retail, vânzări. Din 5 milioane de CV-uri, aproape jumătate sunt conectate cu zona de business a operațiunilor”, a punctat CEO-ul bestjobs.

În plus, cererea de candidați este în scădere. Trimestrul patru al anului 2024 arată destul de îngrijorător și incertitudinea care ne înconjoară la mai multe niveluri se reflectă și în economie, implicit și în planurile de angajare ale companiilor, subliniază Frunză. „Probabil că închidem pe la un -7% sau -8% la nivelul anunțurilor disponibile pe bestjobs. Au fost 270.000 de anunțuri în 2024 la noi pe site, o cifră pe care sperăm să o creștem. Planul este de creștere pentru anul viitor, în condițiile unei piețe care credem că se va contracta în continuare, cel puțin în prima parte a anului care urmează.”

Salariile stagnează, iar creșteri sunt doar în zone foarte specializate. „Într-o creștere structurală este e-commerce-ul, de exemplu, la fel și nevoia de logistică, de echipe care să acopere livrarea coletelor, a produselor. De asemenea, în zona de transporturi, de distribuție ne așteptăm să crească salariile”, punctează Andrei Frunză.

În IT încă nu se văd reduceri salariale, iar companiile mai degrabă au restructurat organigrama și și-au reașezat puțin echipele. „Cu siguranță, recrutările noi se fac la un alt nivel salarial, mai jos, în general. Sunt și pozițiile specifice, unde anumite competențe rare rămân foarte căutate. Există creștere salarială și cerere mare în securitate cibernetică, de exemplu. Un interval salarial aici depinde de senioritate, dar este în jur de 3.000 de euro”, adaugă CEO-ul bestjobs. Pe de altă parte, în sfera medicală mai există cerere și salariile sunt în creștere, zonă în care concurăm cu piețe externe. Este o migrație de personal care continuă, deși salariile s-au aliniat și au devenit mult mai competitive în ultimii ani.

Apetit pentru schimbări. Piața muncii din România traversează o perioadă de dinamism accentuat, în contextul în care 62% dintre angajați intenționează să-și schimbe locul de muncă în următoarele șase luni, conform unui sondaj realizat de platforma online de recrutare bestjobs. Pe de altă parte, companiile din România își setează strategii atent calibrate pentru anul 2025, prioritar fiind menținerea stabilității financiare și păstrarea talentelor existente, retenția și dezvoltarea profesională a angajaților fiind principalul obiectiv al departamentelor de resurse umane în acest an. 

Potrivit sondajului bestjobs, majoritatea angajatorilor (63%) se arată prudenți cu privire la evoluția economiei, doar 19% având o perspectivă optimistă, în timp ce 12% nu știu și 6% au așteptări pesimiste.

Pentru pachetele de beneficii extrasalariale, majoritatea companiilor (63%) nu intenționează să facă modificări în 2025, în timp ce 18% plănuiesc să le extindă. Totodată, în ceea ce privește salariile, 44% dintre angajatori nu prevăd schimbări, însă 31% intenționează să ofere creșteri salariale. Totuși, 19% iau în calcul măsuri de reducere a costurilor dacă impozitarea va crește, iar 6% se pregătesc pentru posibile scăderi salariale.

Anul 2025 va veni cu multe provocări pentru angajați și angajatori, de la o posibilă creștere a ratei șomajului, noi taxe ce vor pune presiune pe bugetele companiilor, precum și schimbări ale modului de lucru aduse de progresul tehnologiei, spune Bogdan Gabor, country manager al companiei de resurse umane Lugera & Makler România, liderul pieței de recrutare din România după cifra de afaceri. „2025 va fi un an cu provocări majore pentru piața muncii, iar adaptabilitatea va juca un rol esențial. Una dintre principalele dificultăți va fi rata șomajului, care ar putea crește în industriile afectate de scăderea cererii. În plus, creșterea salariului minim, dacă nu este corelată cu productivitatea, va pune presiune suplimentară pe companii. În acest context, unele firme vor fi nevoite să-și amâne planurile de expansiune sau să își reducă activitatea pentru a face față costurilor crescute”, a spus Bogdan Gabor într-un interviu realizat special pentru ediția de anul acesta a catalogului Who’s Who in Business. 

Pe lângă presiunile generate de salariul minim, potențialele creșteri ale taxelor vor pune dificultăți suplimentare companiilor, susține el. „Un alt factor important îl reprezintă potențialele creșteri ale taxelor – de la majorarea TVA, până la modificările impozitelor pe venit sau proprietăți. Aceste măsuri, deși necesare pentru a reduce deficitul bugetar, vor crește costurile operaționale ale companiilor, afectând ritmul de angajare și stabilitatea pieței muncii.” 

O altă tendință care va avea un impact în domeniu este evoluția tehnologiei, o evoluție care aduce cu sine nevoia de angajați adaptați la noile cerințe ale companiilor. „Digitalizarea și inteligența artificială continuă să schimbe modul în care lucrăm, dar aceste schimbări vin cu o provocare proprie. Vom avea nevoie de o forță de muncă pregătită să utilizeze noile tehnologii, iar lipsa competențelor digitale riscă să creeze un decalaj semnificativ între cerințele pieței și abilitățile angajaților. Fără investiții în formare profesională și reconversie, această provocare ar putea încetini procesul de transformare tehnologică”, punctează liderul Lugera. 

Anul 2025 va fi unul greu pentru economie și angajați, crede și Adrian Dinu, fondator al Creasoft, un producător de software de resurse umane și pontaj electronic al angajaților. „Cred că o să fie un an greu pentru economie. Toată lumea se așteaptă atât la majorări de taxe, cât și la o eventuală restructurare la stat. Asta înseamnă însă că o să scadă consumul, cei restructurați sau chiar dacă nu o să fie foarte mulți restructurați, de frică să nu fie restructurați, o să limiteze cât o să poată cheltuielile din cauza fricii. Dacă scade consumul, automat toată lumea nu mai are cui să vândă și atunci mă aștept la un mic declin al economiei, care o să se reflecte pe anumite sectoare mai puternic, iar pe altele mai puțin. Unul dintre principalele costuri pentru marea majoritate a companiilor este cel cu salariile, în marea majoritate a cazurilor mai mult de 50% reprezintă costul cu salariile”, a spus el într-un interviu pentru ZF. 

Inteligența artificială va redefini piața muncii din România, iar schimbările deja încep. „Inteligența artificială vine din urmă și, pentru o bună categorie de angajați, locurile lor pot fi luate cu destul de mare ușurință de AI. Vorbim aici despre toate sectoarele. De exemplu, în viitor noi vrem să facem un chatbot de tip machine learning care să răspundă la solicitările clienților, adică să țină loc de serviciul de suport, duce dialogul cu clientul până într-un anumit punct în care e nevoie de un operator uman. După un timp, după ce chatbotul învață mai multe variante de răspuns pentru mai multe situații, nu mai e nevoie de operatorul uman”, a detaliat Adrian Dinu.

Măsurile fiscale care sunt în discuție pentru a fi implementate în România în 2025 vor afecta angajații și angajatorii deopotrivă, iar asta se va resimți atât în veniturile personale, cât și în costurile și strategia de afaceri, crede Miguel Trindade, country manager al ManpowerGroup Romania.

„Printre cele mai importante modificări ne referim la creșterea salariului minim pe economie, a contribuțiilor și impozitelor pe salarii și asimilate, și schimbări în regimul fiscal al beneficiilor care au impact asupra costului total de angajare și asupra planurilor de recrutare. Pentru angajați, creșterea impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale poate duce la o scădere a salariilor nete, în funcție de măsura în care angajatorii vor absorbi sau nu o parte din aceste creșteri”, a spus el în cadrul conferinței ZF HR Conference 2024. 

Avantajele fiscale pentru beneficii precum tichete de masă, prime, abonamente sportive etc erau uneori componente importante în pachetele salariale, iar reducerea sau impozitarea lor poate avea efecte negative asupra satisfacției angajaților, indică reprezentantul Manpower. „Este posibil să asistăm la o disponibilitate mai mare din partea angajaților să caute mărirea de salariu prin schimbarea locului de muncă. Pe de cealaltă parte, pentru angajatori costurile de personal cresc considerabil, iar creșterea acestor costuri poate afecta competitivitatea angajatorilor. Companiile oferă adesea beneficii extrasalariale pentru a atrage și reține talente, menținând competitivitatea pe piața muncii. Cu impozitarea sporită a acestor beneficii, angajatorii fie vor suporta costuri mai mari pentru a oferi aceleași avantaje, fie vor fi nevoiți să le reducă, afectând astfel atractivitatea ofertei lor. Presiunea de a compensa aceste măsuri fiscale ar putea să orienteze companiile către automatizare sau externalizarea anumitor funcții”, conchide Miguel Trindade.   

„Anul acesta se anunță o stagnare sau cel mult o ușoară creștere față de anul trecut pe piața muncii. Am văzut încetinire în domeniile care general sunt foarte afectate de crize, mai ales din afara României, de exemplu în industria de componente auto. Acolo nu mai există oferte, chiar există și restructurări pe în anumite companii din Ardeal și din Banat.” 

Bogdan Badea, CEO, eJobs

„Este îngrijorător dacă pariem pe o stagnare ca scenariu realist, optimist. Cred că vom vedea o scădere de 10-15% pe piața de recrutare. Industria de IT va fi în continuare sub stres, este posibil să înregistreze o scădere peste media pieței. Vor fi și zone în creștere, precum zona medicală, logistică, transporturi, zonele care generează business.” 

Andrei Frunză, CEO, bestjobsBogdan Badea, CEO, eJobs

„2025 va fi un an cu provocări majore pentru piața muncii, iar adaptabilitatea va juca un rol esențial. Una dintre principalele dificultăți va fi rata șomajului, care ar putea crește în industriile afectate de scăderea cererii. În plus, creșterea salariului minim, dacă nu este corelată cu productivitatea, va pune presiune suplimentară pe companii. În acest context, unele firme vor fi nevoite să-și amâne planurile de expansiune sau să își reducă activitatea pentru a face față costurilor crescute.” 

Bogdan Gabor, country manager, Lugera & Makler România

„Cred că o să fie un an greu pentru economie. Toată lumea se așteaptă atât la majorări de taxe, cât și la o eventuală restructurare la stat. Asta înseamnă însă că o să scadă consumul, cei restructurați sau chiar dacă nu o să fie foarte mulți restructurați, de frică să nu fie restructurați, o să limiteze cât o să poată cheltuielile din cauza fricii.”

Adrian Dinu, fondator, Creasoft

„Printre cele mai importante modificări sunt creșterea salariului minim pe economie, a contribuțiilor și impozitelor pe salarii, schimbări în regimul fiscal al beneficiilor care au impact asupra costului total de angajare și asupra planurilor de recrutare. Pentru angajați, creșterea impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale poate duce la o scădere a salariilor nete, în funcție de măsura în care angajatorii vor absorbi sau nu o parte din aceste creșteri.”

Miguel Trindade, country manager, ManpowerGroup Romania