Stabilitatea în carieră nu mai reprezintă o prioritate: 4 din 10 tineri angajați susțin că e foarte probabil să-și schimbe locul de muncă în următoarele 6 luni

În ciuda veniturilor sub media națională și a unei tendințe accentuate de a-și schimba locul de muncă, tinerii din Generația Z rămân cei mai încrezători în evoluția carierei lor. Optimismul tinerilor privind majorările salariale și siguranța locului de muncă îl depășește pe cel al generațiilor mai experimentate.

Aproximativ 42% dintre angajații din Generația Z intenționează să-și schimbe locul de muncă în următoarele șase luni față de 30% la nivel național, conform studiului MKOR Employee Sentiment România 2026, realizat pe un eșantion reprezentativ la nivelul populației de 1.000 de respondenți cu vârsta cuprinsă între 18 – 55 ani.

Pentru angajații Gen Z, schimbarea locului de muncă este o opțiune luată în calcul mult mai des decât pentru restul salariaților. Ei înregistrează un scor mediu de 5,1 din 10 privind probabilitatea de a-și schimba angajatorul, față de 3,96 la nivel național. Totodată, 20% dintre angajații Gen Z au dat scorul maxim de 10 din 10, adică sunt siguri că vor pleca, față de 13% la nivel național.

În ceea ce privește factorii care ar determina o schimbare profesională, se observă priorități diferite în funcție de segmentul de vârstă.

Cele mai mari diferențe între generații se observă în ceea ce privește percepția oportunităților de promovare. Dacă 43% dintre angajații din Generația Z consideră că au șanse de avansare în carieră, ponderea scade la 27% în rândul Milenialilor și la 22% în cazul Generației X, comparativ cu o medie generală de 30%, se arată în studiul realizat de studiului MKOR, o agenție de cercetare de piață și consultanță strategică din București, fondată în 2012.

Stabilitatea profesională pare să fie o preocupare mai redusă pentru tinerii angajați. Doar 18% dintre respondenții din Generația Z susțin că siguranța locului de muncă influențează decizia de a schimba angajatorul, față de 29% în rândul Milenialilor și 36% în cazul Generației X, arată datele aceluiași studiu.

„Gen Z nu respinge angajamentul față de un angajator, ci îl condiționează. Datele din Employee Sentiment România 2026 arată că Gen Z are venituri mai mici comparativ cu restul generațiilor și dorință de avansare mai mare și tocmai de aceea poate risca să caute un alt job. Companiile care vor reuși să rețină talentele Gen Z sunt cele care le arată un traseu concret de evoluție, o promovare în viitorul apropiat sau un proiect cu impact”, a declarat Cori Cimpoca, Fondatoarea MKOR.

Pentru 54% dintre angajații din Generația Z, volumul de muncă a crescut față de anul trecut, la același nivel cu media națională. Totodată, 45% dintre aceștia declară că numărul colegilor a rămas aproximativ la fel, față de 54% la nivel general. Totuși, moralul echipei a scăzut în percepția a 47% dintre Gen Z față de 50% la nivel național.

Generația Z este și cea care resimte cele mai multe evoluții pozitive la nivel individual. Peste un sfert din tineri spun că au primit o majorare salarială, comparativ cu 20% dintre Mileniali și 17% dintre angajații din Generația X.

Cu un salariu mediu de aproximativ 3.700 de lei, sub media națională de 4.900 de lei, angajații din Generația Z sunt cei mai slab remunerați de pe piața muncii. Totodată, 57% dintre ei câștigă cel mult 4.000 de lei pe lună, însă, în ciuda acestui dezavantaj, rămân cei mai optimiști în privința evoluției veniturilor și a carierei.

Cu toate acestea, 28% dintre tinerii din Gen Z raportează creșteri salariale, față de 20% media generală și 24% dintre ei resimt o stabilitate a locului de muncă comparativ cu media eșantionului de 10%, ceea ce poate sublinia că vulnerabilitatea financiară inițială este compensată de un optimism profesional caracteristic debutului în carieră.

Pe termen mediu riscul pentru angajatori este evident: pe măsură ce așteptările cresc odată cu experiența acumulată, mobilitatea profesională crește și ea.

Intenția de a pleca din companie în următoarele șase luni este exprimată de 42% dintre angajații din Generația Z și ar trebui privită ca un semnal timpuriu pentru companiile care nu investesc în retenția tinerelor talente.

Pentru Gen Z, rolul profesional amplifică urgența schimbării: el ocupă preponderent poziții de execuție, astfel că avansarea în carieră devine a doua motivație pentru schimbarea jobului, înaintea beneficiilor extrasalariale.

Spre deosebire de media populației active, pentru care stabilitatea locului de muncă este o prioritate, tinerii din Generația Z pun accent pe alte criterii. Doar 18% dintre aceștia susțin că siguranța locului de muncă le influențează decizia, adică de două ori mai puțin decât perspectiva de avansare.