SRI: atribuirea contractului SAFE de 196 mil. euro către Digi - o procedură legală, coordonată de șeful Cancelariei premierului și aprobată de CSAT și de Parlament. Ce rezultat va avea proiectul: automatizarea unor procese complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică

Grupul Digi, care nu este prezent pe piața soluțiilor integrate IT&C cu servicii de centre de date / cloud, de securitate cibernetică sau cu centre de operațiuni de securitate (SOC) pentru clienți business & guvernamentali, a obținut contractul de 196 mil. euro pentru construcția unei platforme AI pentru securitate cibernetică cu “respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE”, a transmis joi seară Serviciul Român de Informații prin intermediul unei precizări în care nu menționează explicit numele Digi (denumit sec “operatorul economic contractat”) și explică în detaliu cum a fost construită procedura și rolul cheie jucat de șeful Cancelariei premierului Mihai Jurca (al cărui nume de asemenea nu este menționat) și de Consiliul Suprem de Apărare al Țării și Parlament, fără a oferi detalii despre cum a fost selectat Digi și dacă au fost cerute date și de la alte companii – informații despre care a transmis printre rânduri că le va comunica doar “instituțiilor abilitate” nu și publicului.

Serviciul Român de Informații (SRI) a publicat joi seară primele precizări despre contractul de 196 de milioane de euro pentru o platformă de inteligență artificială (LLM) destinată securității cibernetice, finanțat prin programul european de apărare SAFE și atribuit grupului Digi – după ce atribuirea a provocat reacții inclusiv în mediul politic și o supriză uriașă și pe piața de IT, în special pe segmentul de proiecte de integrare de soluții IT&C. Comunicatul confirmă că SRI este autoritatea contractantă și beneficiarul proiectului și insistă pe legalitatea și pe caracterul colectiv, distribuit al deciziei – coordonare de către Cancelaria Prim-Ministrului, listă de furnizori aprobată de CSAT, aprobare a Parlamentului.

Documentul oferă și câteva date suplimentare despre ținta proiectului: “Platforma vizată răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere, iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. Proiectul urmărește creșterea eficienței și a vitezei de reacție prin automatizarea unor procese complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, aspecte ce vor contribui la consolidarea protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și la dezvoltarea unor capabilități naționale în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice. Acesta va fi implementat etapizat pe o perioadă de patru ani.”

Documentul răspunde însă, în detaliu, la o singură întrebare – cum a fost construită procedura -, dar nu răspunde întrebărilor privind procedura – de ce a fost ales Digi și dacă pe lângă Digi au mai fost cerute date și de la alte companii IT&C, dacă a existat sau nu o competiție de oferte.

„Serviciul Român de Informații are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, rolul instituției constând în implementarea contractului ulterior parcurgerii etapelor de selecție și validare prevăzute de lege”, se arată în comunicatul SRI.

Potrivit precizărilor, „identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, conform unei proceduri unitare, stabilite prin OUG nr. 62/2025″. Selecția, adaugă SRI, „se fundamentează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare prevăzuți de actul normativ”, iar „lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării”.

SRI mai precizează că proiectul se derulează în temeiul OUG nr. 62/2025 și al Planului de investiții în industria de apărare aprobat de CSAT, că a obținut aprobarea Parlamentului prin comisiile reunite de apărare, că se respectă regula europeană privind un minimum de 65% companii din UE implicate în proiect și că platforma va fi implementată „etapizat, pe o perioadă de patru ani”. În final, instituția arată că, „având în vedere caracterul specific al domeniului și încadrarea proiectului în aria securității naționale, anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice”.

Ce arată legea, pas cu pas

Procedura pe care SRI o descrie generic este detaliată în OUG 62/2025, actul care pune în aplicare la nivel național Regulamentul (UE) 2025/1106 (Instrumentul SAFE). Pașii sunt următorii.
Selecția nu o face SRI singur, ci un „Grup de lucru interinstituțional, condus de șeful Cancelariei Prim-Ministrului” (art. 2 alin. 3), din care fac parte permanent Cancelaria Prim-Ministrului, Administrația Prezidențială, ministerele apărării, economiei și digitalizării, internelor, externelor și finanțelor, precum și SRI. Tot șeful Cancelariei decide, „în funcție de proiect”, ce alte instituții mai sunt invitate la lucrările grupului.

Cerințele tehnice și lista candidaților nu vin dintr-un apel public. Pentru fiecare proiect, autoritatea relevantă – pentru proiectul cibernetic, SRI, în calitatea pe care chiar el și-o declară, de autoritate contractantă și beneficiar – transmite Cancelariei „cerințele operaționale” și „o listă cu potențialii furnizori” (art. 3 lit. a). În paralel, „șeful Cancelariei Prim-Ministrului stabilește, prin ordin, cerințele de cooperare aferente fiecărui proiect” (art. 4 alin. 1), iar procedura permisă este „negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” (art. 4 alin. 2) – adică fără licitație deschisă și fără caiet de sarcini diseminat public.

Doar furnizorilor astfel identificați li se trimite, „cu aprobarea șefului Grupului de lucru, o solicitare de informații” privind cerințele operaționale, termenele de livrare și „estimarea prețului achiziției” (art. 5 alin. 1). Dacă niciun furnizor nu îndeplinește cerințele, „șeful Cancelariei Prim-Ministrului poate dispune reanalizarea cerințelor, în vederea modificării acestora” (art. 5 alin. 3) – o pârghie discreționară importantă.

O departajare propriu-zisă există numai „în cazul în care au fost identificați mai mulți potențiali furnizori” (art. 6 alin. 1); atunci, Grupul de lucru întocmește „un clasament descrescător” pe doi factori: „termenele de livrare – pondere 40%” și „prețul achiziției – pondere 60%”. În formula de punctaj nu există un factor distinct de calitate tehnică; cerințele operaționale și de cooperare funcționează doar ca un filtru prealabil.

Faptul că într-un proiect de 200 mil. euro cerințele tehnice / operaționale sunt doar un filtru prealabil, stabilit prin ordin al șefului Cancelariei și unde nu există un factor distinct de calitate tehnică în formula de punctaj, reprezintă un factor demn de notat în analiza procedurii.
În final, documentul de analiză „îl supune avizării prim-ministrului” tot șeful Cancelariei (art. 6 alin. 2), iar propunerea de operator este „înaintată de către șeful Cancelariei Prim-Ministrului spre aprobare Consiliului Suprem de Apărare a Țării” (art. 6 alin. 3). Separat, Parlamentul se pronunță asupra aprobării prealabile în 20 de zile (art. 11).

Unde se ia, de fapt, decizia: două puncte cheie, nu un „conglomerat”

Pe acest fond, rolul în care se prezintă SRI – de instituție care doar „implementează” un contract „ulterior parcurgerii etapelor de selecție și validare prevăzute de lege” – este, doar în parte, corectă: aprobarea finală aparține într-adevăr unui mecanism larg, de la Grupul de lucru până la CSAT și Parlament. Dar procedura concentrează deciziile de fond la două “noduri”, puncte cheie.

Primul este autoritatea contractantă – în acest caz SRI -, care stabilește cerințele operaționale ale proiectului și întocmește lista potențialilor furnizori (art. 3). Al doilea este șeful Cancelariei Prim-Ministrului, care conduce Grupul de lucru, care fixează prin ordin cerințele de cooperare (art. 4 alin. 1), aprobă cărui furnizor i se trimite solicitarea de informații (art. 5 alin. 1), poate modifica cerințele dacă niciun furnizor nu le îndeplinește (art. 5 alin. 3) și transmite propunerea către premier și CSAT (art. 6).

Tocmai pentru că cerințele tehnice și lista de furnizori – care filtrează cine intră în cursă – se formează la aceste două niveluri, validarea de la vârf este doar una de ratificare: CSAT și Parlamentul aprobă ce le propune tandemul autoritate contractantă (SRI) – șeful Cancelariei (Mihai Jurca), fără a căuta ele furnizori. Răspunderea pentru aprobare este într-adevăr distribuită dar alegerea de fond este făcută în primul rând la SRI și apoi la Cancelaria premierului – acolo unde datele despre proceduri nu sunt publice.

Dacă SRI și celelalte instituții nu au oferit alte detalii despre procedură un punct de reper despre cum s-a desfășurat a venit de la Orange România, liderul pieței locale de telecom după venituri, și unul dintre cei mai mari furnizori locali de servicii de securitate cibernetică și cloud, inclusiv prin centre de date dedicate, care are și o companie de cybersecurity – SCUT, lansată în 2025. Compania a precizat că nu a avut nicio informație despre proiect și că a aflat despre el „din spațiul public”.

“Orange Romania nu a avut informații despre acest proiect, despre care am aflat din spațiul public, odată cu apariția informațiilor în mass-media. Detaliile tehnice ale proiectului ne sunt necunoscute și, în lipsa unor informații complete privind cerințele și specificațiile acestuia, nu putem oferi un răspuns dacă o astfel de platformă corespunde sau nu capabilităților noastre”, au spus reprezentanții Orange.

Fără date publice, și având în vedere mecanismul descris de lege, se poate specula doar că Orange România – companie unde statul român deține un pachet de 20% din acțiuni  – iar gigantul francez Orange restul de 80% – nu s-a numărat printre “potențialii furnizori identificați” de SRI. Până în prezent alte companii implicate în alte contracte guvernamentale, cum ar fi Vodafone România, Metaminds, Trencadis, Kontron, Datanet Systems nu au comentat public derularea proiectului – inclusiv eventuala primire a unor solicitări de informații pentru a participa la acest proiect.

Comunicatul SRI (pct. 12) invocă și regula ca „cel puțin 65% din companiile implicate în proiect să fie de pe teritoriul UE”. Aceasta ține de normele de eligibilitate din Regulamentul (UE) 2025/1.106 (regulile SAFE privind originea componentelor și a contractanților din UE/SEE și statele asociate). OUG 62/2025 trimite explicit la „normele de eligibilitate prevăzute la art. 16 din Regulamentul (UE) 2025/1.106″. Aceasta este o condiție de eligibilitate, nu un criteriu de departajare între ofertanți.

Citiți integral precizările transmise de SRI

“Precizări privind contractul de dezvoltare a unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică, finanțat prin Instrumentul SAFE
4 Iunie 2026

În contextul informațiilor apărute în spațiul public referitoare la contractul în valoare de 196.000.000 euro, finanțat prin Instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și având ca obiect dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM destinate securității cibernetice, Serviciul Român de Informații face următoarele precizări:
1. Atribuțiile Serviciului Român de Informații în domeniul securității cibernetice rezultă din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, respectiv din Legea nr. 58/2023 privind securitatea și apărarea cibernetică a României, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

2. Conform „Strategiei de securitate cibernetică a României pentru perioada 2022- 2027”, țara noastră și-a asumat dezvoltarea de „capabilități și mecanisme pentru a descuraja atacurile cibernetice care afectează societatea sau interesele naționale de securitate” și aplicarea tuturor măsurilor „proactive necesare, care au ca finalitate asigurarea rezilienței rețelelor și sistemelor informatice”.

3. Utilizarea instrumentelor dezvoltate la nivelul UE pentru investiții în capacitățile industriale de apărare, în special prin intermediul achizițiilor publice comune, cum este programul SAFE, este una din direcțiile de acțiune stabilite prin „Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030”.

4. În considerarea competențelor sale legale în domeniul securității cibernetice menționate anterior, SRI are un rol principal în dezvoltarea componentei dedicate securității cibernetice și inteligenței artificiale, pentru proiectele instituțiilor din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, în cadrul programului SAFE – Security Action for Europe.

5. Proiectul în discuție este circumscris Planului de investiții pentru industria europeană de apărare, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025, cu modificările și completările ulterioare.

6. Întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim- Ministrului. Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, conform unei proceduri unitare, stabilite prin OUG nr. 62/2025. Selecția se fundamentează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare prevăzuți de actul normativ. Lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

7. Proiectul se derulează conform Planului de investiții în industria de apărare a României, Plan aprobat de CSAT și care cuprinde inclusiv referiri la sumele alocate fiecărei instituții din Sistemul Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională cu atribuții în cadrul planului SAFE.

8. În acest cadru, Serviciul Român de Informații are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, rolul instituției constând în implementarea contractului ulterior parcurgerii etapelor de selecție și validare prevăzute de lege.

9. Decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată cu respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE, respectiv Regulamentul UE 2025/1.106, OUG nr. 62/2025 privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1.106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ”Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prin consolidarea industriei europene de apărare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, dar și a legislației specifice din materia achizițiilor publice, Directiva 2009/81/CE, precum și OUG nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității.

10. Conform obligației prevăzute de art. 51 alin. 2 din OUG 114/2011, pentru inițierea procedurilor de atribuire, SRI a obținut aprobarea Parlamentului prin Comisiile reunite de apărare, ordine publică și siguranță națională.

11. Platforma vizată răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere, iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. Proiectul urmărește creșterea eficienței și a vitezei de reacție prin automatizarea unor procese complexe de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, aspecte ce vor contribui la consolidarea protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și la dezvoltarea unor capabilități naționale în domeniile inteligenței artificiale și securității cibernetice. Acesta va fi implementat etapizat pe o perioadă de patru ani.

12. În acord cu reglementările aferente proiectului SAFE, se respectă clauza conform căreia cel puțin 65% din companiile implicate în proiect să fie de pe teritoriul UE. Astfel, proiectul propus de România spre finanțare prin programul SAFE contribuie direct la dezvoltarea industriei europene de profil, prin consolidarea capabilităților naționale în domeniul securității cibernetice și inteligenței artificiale.

13. Având în vedere caracterul specific al domeniului și încadrarea proiectului în aria securității naționale, anumite elemente ale procedurii nu pot face obiectul comunicării publice. Serviciul Român de Informații își exercită atribuțiile cu respectarea cadrului legal și sub controlul autorităților competente, inclusiv al Parlamentului României.
Serviciul Român de Informații reafirmă disponibilitatea de a oferi clarificări instituțiilor abilitate, în limitele prevăzute de lege.”