Ce a spus ministrul de Finanțe Alexandru Nazare în conferința de presă de miercuri la Guvern. Discursul integral, pe teme, de la modificarea impozitului multinaționalelor până la taxarea coletelor și majorarea capitalului social pentru SRL-uri

Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a anunțat ieri o parte din pachetul 2 de măsuri fiscale, într-o conferință de presă la Guvern. Printre acestea au fost mai multe măsuri controversate, cum ar fi modificarea impozitului pentru multinaționale, implementarea unei taxe de 25 de lei pentru coletele extracomunitare în valoare de sub 150 de euro, majorarea capitalului social necesar unui SRL de la 1 leu la 8.000 de lei, etc. 

Vedeți mai jos discursul integral al ministrului de Finanțe, pe teme de discuție  

Alexandru Nazare: O să prezentăm astăzi, cu ocazia publicării spre consultare a componentei fiscale a pachetului doi, o serie de măsuri pe care le propunem în acest sens și o să încep prin a enumera măsurile care, din punctul meu de vedere, sunt foarte importante ca și impact economic, în special în zona de investiții.

Schimbarea modului de impozitare al multinaționalelor

Principala chestiune pe care vreau să o subliniez aici este că vom schimba paradigma în privința modului în care tratăm companiile multinaționale.

Despre companiile multinaționale s-a vorbit foarte mult și s-a făcut destul de puțin în foarte mulți ani de zile și pot să vă spun, din experiența acestor săptămâni, luni de zile, de când am preluat mandatul, că nu am găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați.

Deci, începem un exercițiu complet nou, care, în paralel, va însemna și o întărire a direcției de prețuri de transfer din ANAF, care a fost în ultimii 4 ani văduvită de foarte multe resurse, fie că sunt umane, fie că sunt materiale. Efortul este mai amplu. De unde am plecat: am plecat de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate și vorbim aici de management – fee-uri, de cheltuieli de administrare, vorbim de proprietate intelectuală, vorbim de dobânzi intra-grup și vorbim de consultanță. Aceste cheltuieli apar, în momentul de față, evidențele pe care aceste companii le raportează și vrem ca de acum încolo să ne raportăm în special la aceste cheltuieli care sunt susceptibile sau, să spun, pricinoase ale multinaționalelor prin care în mod tradițional să transferă profituri.

De ce facem acest lucru?

Pentru că vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale care în fapt îi cumva îi oprește, previne creșterea economică, previne investițiile acelei companii la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profit. Ca atare, pe aceste patru categorii pe care le-am identificat deja avem un volum de calculat pentru anul 2024 de aproape 15 miliarde de lei în relația cu afiliați. Ca atare, am creat o nouă formulă de taxare, inspirat fiind din taxa care e folosită în Statele Unite cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depășește acest 3% să fie considerat nedeductibil.

În fapt, ce facem? Permitem niște cheltuieli deductibile de la un nivel minimal de 3% tot ce depășește acest 3% este taxat cu 16%. Ca atare, ne așteptăm la un efect și în creșterea impozitului pe profit și ne așteptăm la o evidență mult mai clară a acestor zone care au fost dintotdeauna susceptibile în zona de export de profit a multinaționalelor.

Acest impozit este, practic, va fi construit pentru anul 2026 având ca bază anul 2024 și credem noi că va targeta mult mai bine această zonă de export de profit. Propunerea noastră e ca noua taxă pe afiliați pe care o propunem astăzi să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro. De ce vrem să înlocuiască? Pentru că vrem investiții.

Pentru că avem o creștere economică în decelerare, pentru că avem investiții străine care scad la primele cinci luni ale anului cu 30% și pentru că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune, având datele economice la zi de astăzi care ne indică acest lucru, că trebuie să fim pregătiți în orice moment pentru o recesiune și trebuie să anticipăm acest lucru. Ca atare, odată cu eliminarea, inca ne așteptăm de la companii, bineînțeles, să aibă o altă atitudine față de investiții în România. Această taxă a fost, în formula actuală, încă de la modul în momentul în care a fost ea introdusă în Parlament, a fost și atunci un amendament care să înlocuiască inca targetat, așa cum propunem astăzi nu a fost adoptat. La adoptarea inca ne-am așteptat la 5-7 miliarde încasări, avem 1,2 miliarde încasări. Este clar că această taxă nu și-a atins efectele și nici măcar nu a targetat zona de cheltuieli a multinaționalelor, care era cu adevărat sensibilă, ce a targetat practic toată activitatea lor economică. Nu trebuie să targetăm activitatea economică a multinaționalelor. Multinaționalele trebuie să investească în România, trebuie să avem, să încurajăm și alte multinaționale, să vină România să creeze locuri de muncă, să creeze plus valoare. Dar când vine vorba de cheltuieli cu afiliații, când vine vorba de prețuri de transfer, trebuie să plătească impozit pe profit în România. Iar acesta este mesajul pe care vrem să-l transmitem prin această nouă formulă pe care o introducem astăzi. O nouă abordare, o nouă paradigmă în privința tratării multinaționalelor.

Taxa pe coletele extra-comunitare

O să trec prin cele mai importante măsuri care vor apărea în documentul care care va fi publicat astăzi pe site-ul Ministerului de Finanțe.

O a doua măsură se referă la o taxă pe fluxurile extra-comunitare de colete. Ce se întâmplă în acest în acest domeniu? La nivel european, fluxurile extra-comunitare de colete, mă refer la coletele sub 150 euro, au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii 4 ani.

În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii de colete pe zi 3.000-4.000 de colete de pe zi la 225.000 de colete pe zi. Astăzi sunt foarte mulți antreprenori români, vorbim de aproape 40.000 de antreprenori români care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extra-comunitare. Sunt multiple efecte negative ale acestei invazii de produse din zona extra-comunitară. Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, pentru că logistica de a muta atâtea colete la o creștere atât de mare este mult mai complicată.

Vorbim și de riscuri în privința contrafacerii și a verificării acestor colete, pentru că posibilitățile de a verifica un număr atât de mare de colete sunt mult mai mici și resursele statului în această privință sunt mici. Ca atare, propunem o taxă fixă de 200, de 25 lei pentru fiecare colet de 150 euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete, astfel încât să prindem acolo și coletele care vin direct din zone extra-comunitare în România și cele care vin prin alte hub-uri în România. Evident că odată instituită taxa, cei care vor să-și stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România nu vor mai trebui să plătească acești bani. Invităm pe această cale, dacă vor să facă business în România, să vină să-și stabilească hub-uri logistice în România.

Reorganziarea ANAF 

O să trec acum la la măsurile care privesc activitatea ANAF și activitatea Ministerului de Finanțe. Componenta fiscală a acestui pachet este una de echilibrare, de echitate și de încurajare a conformării fiscale. Reglăm în primul rând relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF. Această relație a fost tensionată, iar rezultatul acestei tensiuni de-a lungul anilor s-a văzut în nivelul foarte slab de colectare. Introducem un text prin care, în privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Ministerul de Finanțe are responsabilitatea și în privința construirii bugetului și în privința colectării, iar în privința activităților pe care ministerul le are trebuie să poată coordona acolo, pe domeniul său de specialitate, ANAF. Nu vom face acest lucru pentru activitatea de control. Activitatea de control rămâne în gestiunea ANAF, dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face.

De ce?

Pentru că, până acum, era această activitate era reglată doar din dintr-un singur cuvânt. Că ANAF este subordonat Ministerului de Finanțe, dar, în fapt, în spatele acestui cuvânt nu era absolut nimic. Nu exista niciun fel de coordonare și trebuie să avem responsabilități și trebuie să avem coordonare dacă vrem să avem rezultate.

Cum am mai spus, reiau ideile legate de testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru ONJN, avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte sau sus suspectate de diverse activități frauduloase în oricare din aceste instituții, mai ales în zona de control, să putem face teste de integritate, iar acei funcționari care sunt suspecți să poată trece prin aceste filtre. Cred că e o chestiune sănătoasă, nu o face doar România, o face și Italia, o fac și alte țări tocmai pentru a cultiva integritatea în aceste zone.

Introducem, de asemenea, body-camuri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii și pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care activitate de control, fie că e vorba de ANAF sau Antifraudă sau vamă, se întâmplă. Avem nevoie de transparență în aceste controale. Deci, practic, aceste lucruri nu erau legiferate. Ele vor intra în pachetul doi tocmai pentru a ne crea baza de a achiziționa aceste lucruri și a le pune în în valoare.

Schimbarea eșalonării datoriilor 

Schimbăm filozofia în privința modului în care se fac eșalonările. Avem trei tipuri de eșalonări: eșalonarea simplificată, eșalonarea clasică și eșalonarea cu risc fiscal mic.

Eșalonarea simplificată a fost adoptată în pandemie și a produs efectele în pandemie, dar ca multe alte lucruri care au fost inițiate în pandemie, a fost permanentizată.

Este vorba de un fel de credit cu buletinul aplicat companiilor, dar care nu acordă statului măsuri suficiente astfel încât să-și recupereze sumele atunci când aceste companii nu plătesc. Și avem companii care au plecat de la o datorie foarte mică, de la poate 100.000 lei și au ajuns la zeci de milioane și nu este un caz. Sunt foarte multe cazuri în care aceste companii au ajuns să acumuleze datorii foarte mari și nu este vorba doar de eșalonarea simplificată. Vom regândi sistemul de eșalonări astfel încât să permitem contribuabililor corecți, care chiar au nevoie de o eșalonare, să o facă, să-i ajutăm, dar, în același timp, prevenind abuzurile și prevenind abuzul de aceste facilități acordate, care, din nefericire, se vede atunci când ne uităm la arieratele pe care le au aceste companii și la numărul de debitori, care sunt foarte mulți. Spre exemplu, la eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.

Pentru celelalte tipuri de eșalonări, că e vorba de o companie care are mai puțin de 12 luni, nu aveam niciun fel de măsură asiguratorie. O companie nouă vine direct în eșalonare. Aceste companii vor trebui să prezinte garanții. Și am introdus un contract de fideiusiune pentru aceste companii și nu doar pentru acestea, ci și pentru celelalte tipuri de eșalonări, astfel încât să avem garanții suficiente că vom recupera banii.

De asemenea, termenele pe care le aveau aceste companii până acum, pe diverse tipuri de eșalonări, inclusiv la restructurare, se reduc. Vă dau un exemplu: de la 180 la 60 de zile, pentru că ei, practic, odată ce-și luau eșalonarea, își eșalonau și datoriile curente și, din cascadă în cascadă, din eșalonare în eșalonare am ajuns în anumite cazuri, inclusiv cazul pe care l-am anunțat ieri. Am ajuns la sute de milioane, datorii, companii care intră în concordanță sau în insolvență, după caz, după care statul trebuie să consume resurse de toate felurile să recupereze acei bani.

Modificarea transferului acțiunilor unui SRL cu datorii 

Vom sancționa penal cesionarea părților sociale deținute într-o societate comercială cu răspundere limitată, în situația în care societatea are obligații bugetare neachitate, iar cesionarea se dovedește că s-a realizat în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale. Vom închide acest capitol în care diverse firme erau vândute cu datorii tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se mai pot cesiona acțiuni acolo unde există datorii.

Împreună cu ONRC și Ministerul Justiției, am gândit un mecanism în care cei care cumpără o firmă sau vând o firmă, acolo unde nu sunt datorii, nu e nicio problemă, dar acolo unde există datorii trebuie să prezinte dovezi, ori fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii în privința acelor datorii, tocmai pentru a nu muta aceste datorii pe o firmă oarecare, după care firma să intre în activitate și după care noi să nu mai putem, statul să nu mai poată recupera nimic.

Obligativitatea firmelor să dețină card și cont bancar 

În privința propunerilor care vizează conformarea la plată, una dintre măsuri se referă la creșterea transparenței și trasabilității operațiunilor de încasare și plată în relațiile comerciale dintre operatori. Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar, nu au un cont în bancă și, bineînțeles, nici card. Și am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei.

Ponderea companiilor care nu au relații cu nicio bancă și nu fac niciun fel de rulaj prin bănci este extrem de mare dacă ne raportăm la numărul total de companii. Practic, aproape jumătate din companiile active, dacă ne uităm bine, nu au un card bancar și pe această cale instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschidă cel puțin un cont pentru acele companii, ca să avem vizibilitate și să avem o trasabilitate a plăților. Persoanele fizice, bineînțeles, sunt libere să folosească și cash și card. Nu există vreo obligație aici, dar dacă vorbim de persoane juridice și dacă vorbim de un cuantum atât de mare de companii care nu fac niciun fel de rulaj și nu avem niciun fel de vizibilitate asupra lor, acesta este un fapt extrem de îngrijorător pe care îl reglăm în acest fel.

O altă chestiune foarte importantă se referă la capitalul social. Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 lei. Capitalul social este un leu. Practic, în zona acestor companii cu capital social un leu statul are foarte puține resurse, posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajungând în activitate insolvență, dizolvare, în diverse faze.

Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social, dar capitalul social inițial, cel de 200 lei, care nu a fost modificat niciodată din 90 până astăzi. Deci practic propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles, această chestiune va fi reglată, nu imediat, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți pentru companie, deci nu sunt blocați în capital social, dar în același timp și statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să și-i recupereze.

Eliminarea plafonării de 50.000 lei pentru plățile cu cardul 

O altă chestiune foarte importantă de trasabilitate, se referă la obligația operatorilor economici în privința acelui plafon de 50.000 lei pentru plățile cu cardul. Eliminăm acel plafon de 50.000 lei, astfel încât nu avem niciun fel de plafon. Orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash, cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronic. Sunt, în momentul de față, peste 300.000 de astfel de cazuri. Nu mai suntem în situația din 2021 sau din 2018, când POS-urile erau aveau diverse regimuri. Era foarte complicat să obții un POS. Acum avem trei variante de POS, e mult mai facil să obții acest lucru.

Bineînțeles, vom avea în vedere în normele tranzitorii și regimul unor zone speciale din România, unde nu există internet, ne vom uita și la aceste zone pentru că probabil că sunt cazuri justificate în anumite zone din țară, dar acelea acele cazuri sunt excepția, nu și regula, avem nevoie să avem o vizibilitate asupra plăților de toate tipurile.

În același timp, am purtat un dialog foarte deschis cu Asociația Băncilor, dar și cu cei care reprezintă aceste mijloace de plată electronică, astfel încât, în paralel cu această măsură, am făcut un apel în întâlnirile cu ei și fac un apel public și acum: ca, odată cu adoptarea acestei măsuri, și din partea acestora să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practic, astfel încât plata cu cardul să fie să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi.

Ne așteptăm de la ei la un răspuns la acest set de măsuri pe care îl propunem astăzi, trebuie să vedem și de la acești operatori că își modifică costurile astfel încât pentru cetățean să devină mai puțin costisitoare.

Targetarea contribuabililor inactivi 

O altă chestiune foarte importantă se referă la contribuabili inactivi. Avem un număr de 462.000 de contribuabili inactivi. Aceștia datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Practic, nu a existat o preocupare până acum în privința acestei pături de societăți comerciale inactive, cu sau fără datorii, dar ele îngreunează foarte mult administrarea fiscală și chiar dacă aparent nu sunt pe radar, creează datorii. 3,5 miliarde de lei sunt foarte mulți bani, sunt foarte mulți bani pentru România. Astăzi nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni.

Vom crea un regim în care societățile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară activi din nou, pentru cei care sunt în această situație complet accidental, din diverse motive, ori vor intra într-o procedură de dizolvare, lichidare și radiere, după caz.

Că tot vorbeam de capitalul social mai devreme, nu putem să avem un regim atât de facil în privința înființării companiilor cu costuri extrem de mici: un leu și un regim atât de complicat în privința desființării lor. Practic, nu le desființăm niciodată. Am găsit inactivi și de 15 ani și inactivii care au o vechime mai mare de 3 ani și aceștia au datorii de 1 miliard jumate. Nu i-a deranjat nimeni cu o floare și nu se mai poate face acest lucru dacă vrem cu adevărat să ridicăm la suprafață și să reglăm aceste probleme pe fond, care n-au reglate niciodată și nu-i nici normal pentru toți contribuabilii corecți care își plătesc taxele la zi, care au actele în regulă, să ai aproape jumătate de milion de companii în inactivitate la care nu se uită mai nimeni nu e deloc corect, pentru că regimul trebuie să fie egal pentru toate companiile.

N-o să trec prin toată prezentarea excaustivă a acestor măsuri. Documentul va fi publicat în consultare astăzi și vrem ca începând de mâine să facem consultări pe acest text. Avem tot felul de propuneri care se adaugă acestor propuneri pe care pe care le avem astăzi.

Vrem să le dezbatem cu tot ce înseamnă mediu asociativ, cu tot ce înseamnă business în România și așteptăm sugestii și propuneri de completare pe toate propunerile pe care le-am sugerat astăzi. Dacă sunt întrebări.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri 

Reporter: Domnule ministru, cam câți bani va obține statul în plus în urma acestui pachet și dacă ne puteți spune concret cât vă așteptați să aduceți la buget prin acea taxă de 25 lei pentru coletele extra-comunitare.

Alexandru Nazare: 1,3 miliarde pentru coletele extra-comunitare.

Reporter: Și pentru tot pachetul, oare?

Alexandru Nazare: La noua taxă pe afiliați și multinaționale mă aștept între 1,7 și 2 miliarde de asemenea, iar evaluarea completă a impactului fiscal o vom face când avem toate măsurile integrate. Acestea sunt propunerile noastre pe care bineînțeles că le-am evaluat. Când vom avea toate propunerile, o să avem impactul fiscal integral al pachetului doi.

Reporter: Domnule ministru, Comisia Europeană a cerut ca și HORECA să treacă la TVA de 21% aș vrea să vă întreb dacă analizați această variantă și când am putea să vedem această majorare a TVA-ului.

Alexandru Nazare: Vom face această analiză pe veniturile obținute de sectorul Horeca. Vom prezenta analiza Comisiei Europene după care vom lua o decizie.

Reporter: Domnule ministru, este ilegal în România ca o firmă să nu factureze?

Alexandru Nazare: Dincolo de legal și ilegal, e o practică care este generată de incapacitatea statului de a bugeta corect.

Reporter: Aș vrea să dezvoltați această declarație. Cu câteva săptămâni în urmă, vicepremierul Dragoș Anastasiu spunea că sunt firme de construcții care l-au sunat și care i-au spus că nu facturează 1,5 milioane de euro și aș vrea să vă întreb cât TVA pierde statul român și dacă dumneavoastră știți care sunt aceste firme. Dacă i-ați întrebat de ce nu facturează.

Alexandru Nazare: Cred că pe domnul Anastasiu trebuia să-l întrebați să completeze declarația, nu pe mine.

Reporter: N-ar trebui ANAF-ul să verifice acest lucru, ca să aducă bani în plus la buget?

Alexandru Nazare: ANAF-ul verifică, să știți și v-am dat și exemple mai devreme ce tip de verificări face ANAF-ul astăzi. Deci face foarte multe tipuri de verificări, deja se vede ce verificări face. Cred că problema trebuie reglată din ambele părți. Trebuie să începem să facem bugete corecte, nu mai putem să lansăm proceduri de licitație dacă n-avem bani, dacă nu avem certitudinea că există bani la bugetul de stat în anul curent sau în anii următori. Și acest lucru este foarte important și pentru respectul pe care noi îl acordăm mediului economic în general, antreprenorilor români și străini, mai ales celor români, care nu au același tip de resurse pe care-l au cei străini, pentru care e mult mai greu să ia un credit, pentru care e mult mai greu să rămână în piață, iar acest lucru s-a întâmplat, din nefericire, pentru că au fost pornite foarte multe licitații, indiferent de capacitatea de plată pe care o are un ordonator sau altul.

Reporter: O precizare, vă rog, în legătură cu acest nou capital social, această valoare nouă, 8.000 lei. Explicați-ne de când se va aplica și dacă nu cumva va inhiba această inițiativă economică, în condițiile în care România are nevoie de creștere economică.

Alexandru Nazare: Este vorba de norme tranzitorii de 2 ani de zile.

Reporter: Deci peste 2 ani o să fie 8.000 lei sau acum intră în vigoare?

Alexandru Nazare: Deci măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie, cu norme tranzitorii 2 ani de zile, iar 8.000 lei provine din actualizarea cu inflația a capitalului social de 200 lei din anii 90, care nu a fost modificat din anii 90.

Reporter: Explicați-ne, vă rog, și această măsură. Dacă la 1 februarie o firmă se înființează, ce capital social trebuie să aibă?

Alexandru Nazare: Firmele nou înființate vor trebui să aibă noul capital social stabilit prin lege.

Reporter: Domnule ministru, Guvernul Bolojan și-a propus prin pachetele de măsuri care trebuiau să fie adoptate până la finele lunii iulie să aducă economii și venituri la bugetul de stat, ca la finele acestui an să obținem cam 1,8% din PIB. În condițiile în care se cam bate pasul pe loc cu pachetul doi –  e vorba de o decizie politică – pe situația actuală s-a pierdut o lună. Câți bani mai poate să adune statul român pe primul pachet și pe măsurile acestea care tot sunt prezentate în momentul de față, dar nu avem o decizie clară pe pachetul doi. Știu că pe primul pachet era vorba, că impactul bugetar era parcă de 0,6% din PIB, pentru că avem evaluarea aceea.

Alexandru Nazare: 0.6 pe venituri.

Reporter: Și în rest de unde mai facem rost de banii necesar pentru a reduce deficitul bugetar până la finele acestui an? Dacă mai ai șanse să îl reducem la 7,5% din PIB?

Alexandru Nazare: În primul și în primul rând, coaliția trebuie să revină la masa discuțiilor. Sunt ministere care au propus componente ale pachetului, vorbim de Ministerul Dezvoltării, vorbim de Ministerul Sănătății, vorbim de multe alte idei care sunt practic în lucru în momentul de față, dar avem nevoie de decizia coaliției pentru a putea înainta cu acest pachet, pe care eu sper din tot sufletul să-l adoptăm în interiorul lunii august, tocmai pentru a putea transmite la Bruxelles în timp util, până la jumătatea lunii septembrie și cu timp suficient înainte de consiliul din octombrie, că suntem consistenți în privința adoptării măsurilor deja asumate. Aici vorbim de foarte multe lucruri care erau deja asumate prin PNRR și nerezolvate de ani și ani de zile.
Reporter: Reformulez. Cât de fezabil mai este în momentul de față, după o lună pierdută de discuții în coaliție, acea țintă de 1,8% din PIB, economii și venituri la bugetul de stat, venituri suplimentare.

Alexandru Nazare: Pot să vă spun că în privința primului-ministru cred că s-a văzut foarte clar prin modul în care a acționat, prin modul în care a fost alături de fiecare ministru care a prezentat un pachet de măsuri, că își dorește s-avem aceste măsuri adoptate cât mai repede și realizează urgența situației. Răspunsul la întrebarea dumneavoastră îl putem da când coaliția s-a reunit, avem toate componentele pachetului integrate, decizia asupra lor și impact asupra lor.

Într-adevăr, e justificată întrebarea, pentru că trebuie să acționăm urgent. Sunt de acord cu dumneavoastră, dar ca să ca să acționăm urgent avem nevoie și de acest consens în coaliție.

Reporter: Între timp, primăriile nu au bani, înțeleg că Primăria Giurgiu deja a fost executată silit. Dacă mai știți astfel de situații, dacă sunt mai multe astfel de cazuri și posibile soluții de ajutor, pentru că, într-adevăr, domnul Bolojan susținea că metoda de ajutorare a acestor UAT-uri ține și de eficiența lor, capacitatea lor de a încasa taxe și impozite și datoriile pe care le are populația. În acest sens, ce se poate face pentru astfel de primării care sunt executate silit?

Alexandru Nazare: Vom analiza aceste situații pe baza unor grile. Bineînțeles, Ministerul Dezvoltării are o evidență a acestor situații. În ceea ce ne privește pe noi, Ministerul Finanțelor, vrem să înțelegem foarte clar care e sursa de la care pleacă acest deficit financiar, dacă sunt cheltuieli, dacă sunt… nu știu dacă sunt efecte ale formulei de echilibrare, dacă sunt pur și simplu defalcări, ce tipuri de defalcări în interiorul cheltuielilor UAT-ului s-au făcut, vom face această analiză și vom vedea care este situația per total UAT-uri într-o situație similar. Știu că practica până acum era ca toate aceste probleme să se rezolve la prima, la a doua rectificare. Cumva, la aceste rectificări de undeva veneau niște bani. Și astăzi nu mai pot veni acești bani. Pentru că nu mai putem depăși plafonul de deficit în ritmul și în felul în care am făcut-o anii trecuți din multiple motive pe care vi le le-am expus în momentul în care am prezentat pachetul.

Reporter: Și tocmai pentru că vorbeați de rectificare când avem rectificare, pentru că văd că Ministerul Transporturilor solicită 6 miliarde de lei pentru Autostrada A 7, proiectele de infrastructură. Dealtfel, una dintre condițiile puse de PSD pentru a reveni la discuțiile în coaliție, să găsească bani pentru a prioritiza proiectele de infrastructură, autostrăzile din zona Moldovei.

Alexandru Nazare: Aș vrea să am o intervenție separată în privința discuțiilor pe rectificare. Ele au loc de câteva zile. Vorbim cu fiecare ordonator, cu fiecare minister în parte, sunt discuții, e adevărat, sunt discuții foarte complicate. Nu va fi o rectificare ușor de făcut. Pot să vă spun că din punctul nostru de vedere, al Ministerului de Finanțe, facem toate eforturile posibile să continuăm cât mai multe investiții, să continuăm investiții esențiale. Am avut întâlniri pe această cale, inclusiv cu constructori. Vorbesc de Autostrada Moldovei, ca să înțeleg foarte clar care este stadiul în teren și perspectivele asupra acestor lucrări. Am reușit cu niște eforturi deosebite să obținem introducerea Autostrăzii Moldovei în componenta nerambursabilă a PNRR-ului, ceea ce nu s-a întâmplat nici înainte de aprobarea PNRR-ului și la nicio altă renegociere după. Prin această mișcare de a introduce A7 în componenta nerambursabilă, practic garantăm finanțarea pe grant și finalizarea acestei autostrăzi în timp util.
E adevărat că trebuie să găsim soluții și pentru finanțarea autostrăzii până la momentul aprobării în Consiliu ECOFIN a renegocierii, adică vorbim de următoarele trei luni. De ce trebuie să facem asta? Pentru că în componenta de împrumut în Titlu 61 al respectivului minister nu au fost prevăzuți suficienți bani pentru a acoperi nevoile de finanțare pe anul curent. De fapt, această problemă este generalizată și căutăm soluțiile optime să reușim să facem acest lucru pentru toți ordonatorii cu probleme.
Reporter: În această dimineață a fost o discuție aici, la Guvern, cu reprezentanții, cu șefii instituțiilor din subordinea Guvernului. Înțelegem că ar fi vorba de o tăiere de 20% a cheltuielilor cu posturile pe care le-ar fi cerut premierul în următoarele 10 zile. Să vină șefii acestor instituții cu soluții pentru reducerea cheltuielilor. Ce puteți să ne spuneți, dacă puteți pune, dacă îmi permiteți.

Purtătorul de cuvânt: O să fie în câteva secunde. Efectiv în câteva secunde veți primi comunicatul cu toate informațiile despre întâlnirea de dimineață.

Reporter: În regulă. Legat de pensiile private, de acel proiect care a fost amânat, dacă ne puteți spune, e pe perioadă neterminată, vor începe de fapt, discuții la Parlament, poate suferi modificări față de forma inițială? Și aici vreau să semnalez o o declarație a președintelui Asociației pentru Pensiile Administrate Privat, care spune că nu există nicio problemă legată de plata pensiilor private, fondurile de pensii sunt foarte lichide și pot face față plăților fără nicio problemă, inclusiv vârfurilor de plăți care vor veni, pentru că acesta a fost motivul invocat de Guvern pentru necesitatea acestui proiect.

Alexandru Nazare: Cred că pe acest proiect de lege, care nu a fost introdus în Guvern niciodată după 2016, până la ultima ședință de guvern, avem nevoie de o dezbatere largă. Știu că inclusiv astăzi, în această dimineață, are loc o astfel de dezbatere. Pot să vă spun că și eu în Guvern, în intervenția pe care am avut-o pe acest proiect de lege, am cerut ca aceste procente stabilite să fie foarte atent studiate, astfel încât să vedem care este diferența între textul aprobat și solicitările OCDE și cred că aceste lucruri se vor lămuri prin dezbateri și prin propuneri în următoarele zile. Ministerul Finanțelor nu este în această privință, să zic, în prim-planul discuției. Ministerul Muncii a propus proiectul, dar sunt convins că împreună cu toți colegii, având propuneri noi în privința procentelor sau un alt tip de atitudine pe proiect, vom ajunge la o formulă de compromis.
Reporter: Vorbea unul dintre parlamentarii care se ocupă de această zonă de muncă, despre un posibil amendament, cum ar fi în momentul în care ai o problemă medicală să poți până la urmă să retragi toți banii. Ar putea fi această o variantă, la ce modificări vă referiți?

Alexandru Nazare: Nu eu sunt cel care trebuie să prezinte aceste modificări. Este o muncă de echipă. Eu sper ca la finalul dezbaterii să avem toate propunerile pe masă și să putem anunța niște măsuri concrete în privința întregului pachet. Deci n-aș putea să vă spun că ceva se pretează sau altceva nu se pretează. Ce am spus deja în Guvern este că trebuie să avem… Trebuie să fim foarte atenți în privința modului în care intervenim în regulile jocului la un anumit moment dat și dacă o facem, s-o facem extrem de bine justificat. Asta a fost intervenția din Guvern.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare, pentru că a spus că trebuie să se deblocheze această situație din coaliție, una dintre condițiile puse de social-democrați a fost continuarea investițiilor la nivel local. Știm că de ceva timp este un blocaj pe Anghel Saligny. Dacă ne puteți spune dacă varianta propusă de a vedea la rectificare dacă mai rămân bani de la celelalte ministere este una fezabilă, cum deblocați situația asta și dacă măsura va intra în pachetul doi sau va fi separat analizată, pentru că e un impediment în momentul de față.

Alexandru Nazare: În momentul când vom finaliza discuțiile cu toți ordonatorii pe rectificare și o să avem o evaluare foarte clară a tuturor cheltuielilor și inclusiv a sumelor rămase de cheltuit, cele care sunt în buget și cele care nu sunt în buget în acest an, o să putem să spunem care e, care este plaja, care este marja în care putem finanța o investiție de un tip sau de altul. Eu ce pot să vă spun este că sunt absolut deschis să stau de vorbă, inclusiv la Parlament, cu PSD, cu USR, cu absolut oricine, cu cifrele pe masă, să le prezint situația la zi, exact așa cum este, astfel încât să luăm niște decizii în cunoștință de cauză, decizii care să protejeze România până în octombrie, când vom avea un nou raport de depus și un nou consiliu de care trebuie să trecem cu bine, dacă ne dorim din să folosim fonduri europene în 2026.

Reporter: Mulțumesc și doamna Dogiuiu, dacă îmi permiteți…

Purtător de cuvânt: Hai să terminăm cu domnul, să nu-l ținem pe domnul ministru și după aceea rămân aici. Vă răspund. Nu e nicio problemă.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, constructorii atrag atenția că o parte din măsurile acestui pachet fiscal le-ar putea aduce falimentul sau unii, imposibilitatea de a implementa proiecte cu fonduri europene. Există posibilitatea înființării unui fond de garantare al statului accesibil acestor companii implicate în implementarea proiectelor publice?

Alexandru Nazare: Pot să vă spun că vom căuta soluții, astfel încât să putem răspunde acestei nevoi, a nevoii justificate a unor companii. Mai ales mă refer aici în special la companiile românești, care nu au acces la același tip de instrumente ca și companiile care vin din Europa sau pur și simplu din țări terțe. Și din acest punct de vedere am făcut un grup de lucru în Ministerul Finanțelor, unde împreună cu Banca de Dezvoltare și cu celelalte bănci și cu Asociația Băncilor și până la urmă, de ce nu, chiar și cu Banca Națională, să găsim soluția optimă în cazul în cazul lor. Că vorbim de garantări, că vorbim de compensări, că vorbim de facilități, am avut deja discuții, aceste discuții vor continua, pentru că, da, trebuie să identificăm instrumentele optime în situația actuală, de a putea răspunde cumva la nevoile acestora și în același timp, cum am răspuns și mai devreme, printr-o bugetare corectă pe investiții, multi-anuală, putem evita astfel de situații.

Reporter: Care ar fi una dintre măsurile propuse la care vă refereați, prin instrumentele la care au acces alte companii, și nu companiile din România?

Alexandru Nazare: Păi, mă refer la companii europene care au acces la credit mult mai ieftin decât companiile românești, pentru că dacă ne uităm la cum se iau creditele în Europa, bineînțeles că avem credite mult mai bune, mai ales pentru companii, iar situația actuală financiar-fiscal-bugetară a României chiar nu ne ajută deloc în această privință. Cu dobânzile mari pe care le avem, sunt dobânzi mari și pentru stat, sunt dobânzi mari și în mediul privat. Enorme. Mulțumesc!

Reporter: Bună ziua, domnule ministru tocmai pentru că vorbeați despre nevoia de consens politic în coaliție și despre nevoia ca liderii coaliției să revină la masa discuțiilor, aș reveni puțin la chestiunea investițiilor din programul Anghel Saligny, pentru că liderii social-democrați spuneau că este o linie roșie pentru ei continuare acestor investiții pentru a reveni la masa coaliției. Ministrul dezvoltării spunea ieri că pentru a continua 2602. 700 de proiecte ar fi nevoie de 4,5 miliarde de lei. Se pot găsi la rectificarea bugetară sume de un asemenea nivel? Sunt linii.

Alexandru Nazare: Sunt linii roșii pentru partid și sunt linii roșii pentru țară. Eu o să-mi iau tot timpul să explic situația fiecărui ordonator în parte, să explic situația fiscal-bugetară în care suntem astăzi, pentru că nu trebuie să pierdem niciun moment în care să explicăm și care sunt riscurile și care sunt consecințele. Am făcut-o și pentru situația din iulie, înainte de ultimul consiliu. O să fac și pentru situația din octombrie, astfel încât partidele și, în general, parlamentarii, întreaga clasă politică să înțeleagă pe deplin situația financiară în care suntem astăzi și dacă mă întrebați dacă se pot 4 miliarde sau 2 miliarde, sau 7 miliarde, n-o să vă pot răspunde acum, pentru că n-o să-i pot răspunde niciunui ordonator, deși cer în ședințele de guvern acest lucru, pentru că nu poți să răspunzi unui minister când nu ai reglat problema pentru toate, că n-ai o perspectivă clară asupra deficitului în general și asupra așteptărilor și negocierilor cu  Comisia Europeană asupra impactului pe care aceste măsuri, toate cumulate, l-ar avea. Așteptăm o decizie de la Fitch în cursul zilei de mâine. Eu sper din tot sufletul ca toate măsurile pe care le-am luat până acum și discuțiile pe care le-am avut cu Fitch să aibă efect și ratingul să ne fie reconfirmat în decizia pe care urmează să o ia Fitch și poate că și aceste lucruri trebuie să le explicăm și mai bine, astfel încât toată lumea să fie conștientă de efortul pe care trebuie să-l facem.

Reporter: Așa cum arată execuția bugetară după prima jumătate a anului, domnule ministru, România se mai poate încadra acum în ținta de deficit asumată inițial sau vom depăși unde vom ajunge cu deficitul bugetar în ritmul actual, până la finalul anului.

Alexandru Nazare: Cred că este clar pentru toată lumea și a fost clar pentru toți cei care au analizat bugetul României încă din luna iunie că nivelul deficitului, așa cum este el trecut în buget de șapte unu, nu va fi în niciun fel atins.

Reporter: În negocierile cu Comisia Europeană unde sperați să ajungem?

Alexandru Nazare: Ipotezele pe care a fost construit acest buget nu sunt ipoteze realiste. Ele în niciun caz nu conduceau la un deficit de șapte-unu. Uitați-vă la programarea bugetară. Păi, cum în în trimestrul patru programezi un deficit de 1,2 când în trimestru patru, în ultimele două luni sunt în general 20% din cheltuieli total anul? Deci aceste lucruri sunt destul de de clare. Acum, după finalizarea analizei pe toți ordonatorii în privința rectificării și după discuțiile cu Comisia Europeană, o să vă pot spune, înainte de adoptarea rectificării, care este ținta la care ne vom raporta.

Reporter: 8% este o țintă realist?

Alexandru Nazare: Pot să vă spun că nu începe cu șapte, deci nu vorbim de șapte-unu o să vă spun exact cât va fi în momentul când avem, când avem finalizate discuțiile pe rectificare.

Reporter: Și dacă mai permiteți, o ultimă întrebare apropo de consensul politic pe măsurile fiscale negociate în coaliție, social-democrați propuneau recent ca acea taxă pe cifra de afaceri de 0,5% să fie generalizată, să se aplice pentru toate companiile care plătesc impozit pe profit. Dumneavoastră anunțați astăzi o măsură cumva contradictorie cu această propunere. Cum vedeți această idee a PSD?

Alexandru Nazare: Vom avea discuții tehnice interne în care noi ne vom expune argumentele, ei vor expune argumentele pe care le au pentru o măsură sau alta și la final vom vedea cu ce merge mai departe. Din punctul meu de vedere, această taxă pe cifră de afaceri, ea a fost gândită pentru multinaționale, în varianta de zero cinci, aplicată tuturor companiilor, va afecta foarte multe companii românești mici și nu va mai avea niciun fel de impact pe companiile mari, adică exact pe multinațional. Și asta se vede din modelarea impactului. Toate sumele, două treimi, mai bine de două treimi din suma plătită de multinaționale nu va mai fi plătită, pentru că trec pe profit și companiile mici și mijlocii ajung să plătească 460 de milioane. O să discutăm aceste lucruri și o să vedem care din variante este varianta optimă.Eu cred că ceea ce am propus noi astăzi e e o variantă care țintește exact acolo unde ne dorim, adică în relația cu afiliații și o să încerc să-i conving pe colegi de la PSD că e o variantă mai bună.

Reporter: Domnule ministru, vroiam să vă întrebăm cum vedeți această majorare? Arată inflație la aproape 8% și dacă ne așteptăm în continuare la date îngrijorătoare, ținând cont de faptul că urmează să vedem și rezultatele primului pachet de măsuri fiscale.

Alexandru Nazare: Sunt de acord cu dumneavoastră și aceste mesaje le-am transmis și eu, nu de azi, de ieri, de 2-3 săptămâni și imediat după ce s-a publicat pachetul unu, da, vom avea un impact asupra inflației, care nu va fi un impact mic. Va fi un impact semnificativ și care cel puțin în această primă lună provine din creșterea cheltuielilor, din oprirea facilităților subvențiilor pe zona de energie. Aceasta este reacția la oprirea subvenției pe energie. Doar că noi aici avem niște restanțe la plată către companii foarte mari și restanțe despre care rareori am vorbit public, dar sunt în jur de șase-șapte miliarde de lei. Noi nu ne mai puteam permite să continuăm cu compensarea în condițiile în care aveam această sumă enormă pe care nu mai aveam de unde o plăti, că până acuma. am rostogolit-o, am rostogolit-o până la momentul în care nu am mai putut-o plăti deloc.

Deci ăsta a fost primul impact. Impactul provine din zona de energie. Partea bună, în schimb, este că ceea ce spune și inclusiv ceea ce a spus guvernatorul și Banca Națională ieri, că această creștere a inflației este temporară, revine în intervalul de referință și chiar mai jos la decembrie anul viitor. Deci practic parcurgem o perioadă temporară de creștere a inflației, iar toate măsurile de consolidare fiscală care diminuează deficitul sunt  măsuri care temperează și inflația concomitentă. Deci, eu cred că în această privință trebuie să fim consistenți, să continuăm cu măsurile de de consolidare fiscală, iar aceste măsuri de consolidare fiscală se vor vedea și în modul în care evoluează inflația.

Reporter: Bună ziua! Domnule ministru, vreau să vă întreb despre un proiect care are apărut în spațiul public în ultimele zile, și anume metroul din Cluj, în contextul în care a fost exclus din PNRR. Înțelegem pe surse de la Ministerul Transporturilor că se caută în aceste zile o sursă alternativă de finanțare. Dumneavoastră, având bugetul în față, identificați o astfel de sursă alternalternativă, în sensul în care poate bugetul național să susțină un asemenea proiect.
Alexandru Nazare: Cred că toate proiectele care sunt în situația în primul rând aș spune că e o nenorocire că am pierdut 7 miliarde de euro din PNRR, Este fără precedent, nu s-a mai întâmplat niciodată în relația cu Uniunea Europeană sau cu un program de finanțiare să pierdem atât de mulți bani care erau disponibili la  dobânzi foarte bune în comparație cu dobânzile pe care le plătim din piață și toate aceste proiecte începute care nu mai sunt prinse din diverse motive în PNRR. Pentru aceste proiecte trebuie să facem un grup de lucru care să studieze posibilități de finanțare a lor din varii surse, din toate sursele pe care le avem și să vedem care sunt sursele optime per proiect, tipologia proiectului, calendarul  de lucrări, modalitățile de plată, vârfurile de plată. Toate aceste lucruri trebuie studiate tocmai pentru a crea un mix de finanțare care să fie optim.
N-aș putea să răspund pentru un proiect sau altul. Pot să spun că situația de astăzi este o situație extrem de complicată, în care ar trebui să ne axăm pe finalizarea proiectelor pe care le avem în PNRR astăzi, pentru că nu trebuie să uităm, mai avem 12 luni în care mai putem de acum încolo să finalizăm PNRR-ul. Nu mai avem luxul de acum 4 ani, de acum 5 ani în care am vorbit foarte mult, nu acum suntem în zona de implementare și trebuie să fie punct ochit, punct lovit. Proiectele rămase trebuie să meargă înainte.

Reporter: Și având în vedere ceea ce a spus, dacă în urma acestui grup de lucru nu se găsește o sursă de finanțare, nu se găsesc banii, putem considera că acest proiect devine un eșec?

Alexandru Nazare: Sunt foarte multe ipoteze pe care mi le spuneți acum, Dacă facem un grup, nu găsim. Eu vă spun ce cred că ar trebui făcut și ce cred că se va face în ritm imediat. N-aș putea să vă spun ce se întâmplă dacă grupul respectiv nu găsești o sursă. Eu cred că ar trebui să ne dăm toată ființa să găsim surse și într-adevăr, pentru unele proiecte n-aș putea să spun dacă e vorba de acest proiect sau de altul nu vom găsi sursă în plan imediat, dar o putem găsi în coeziune sau într-o altă formă de finanțare, diverse forme de finanțare pe care le avem astăzi, dar trebuie să fim foarte corecți și să spunem de la bun început ce proiect se potrivește, unde? Iar această sarcină nu este a mea, nu-i a Ministerului de Finanțe, e a Ministerului Fondurilor, în principiu, pentru că ei trebuie să vină cu o matrice din care să reiasă prioritizarea acestor proiecte.

Reporter: Bună ziua. În Monitorul Oficial de ieri este un articol care zice că începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2025, salariul de bază pentru personalul nou încadrat în cadrul Curții de Conturi se majorează cu 40% se potrivește această măsură cu acest pachet de reducere a cheltuielilor la aparatul de stat?

Alexandru Nazare: Nu se potrivește.

Reporter: Cum o comentați?

Alexandru Nazare: Nu se potrivește. Ce pot să comentez? Eu personal nu știam de această măsură. O să verific despre ce e vorba. M-ați întrebat dacă se potrivește deloc. Nu se potrivește.

Reporter: Bună ziua. Guvernatorul BNR a spus ieri că există riscul unei recesiuni. Dumneavoastră ce considerați și cum vedeți acest avertisment?

Alexandru Nazare: Da, există riscul unei recesiuni. Cred că e o chestiune absolut normală de care trebuie să luăm act. E un risc real și trebuie să ne pregătim chiar și în cazul în care intrăm în recesiune, să avem soluții să avem măsuri care să facă trecerea prin recesiune cât mai ușoară posibil.

Reporter: Cum ne pregătim pentru recesiune?

Alexandru Nazare: Trebuia să fim pregătiți deja, pentru că avem o creștere economică care a decelerat în fiecare an timp de 4 ani. Deci nu era așa de greu de anticipat că ne vom îndrepta la un moment dat către o recesiune, dacă analizam scăderea creșterii economice din fiecare an și dacă vă uitați la ce a pus Consiliul Fiscal la fiecare adoptare de buget, la fiecare rectificare și ce au spus mulți dintre analiști că avem foarte mulți analiști buni în România care au avertizat asupra acestor lucruri și au avertizat tocmai în sensul în care să putem să luăm măsuri anticiclice și să punem deoparte resurse pentru stimularea economiei în astfel de situații. Eu ce pot să vă spun este că o să fac tot posibilul să găsesc resurse pentru a putea fi pregătiți în această situație, chiar și în contextul acesta pe care îl parcurgem astăzi.
Dar vă spun că este extrem de dificil și vă spun adevărul că n-are rost să vă spun altceva.

Reporter: Cum funcționează Coaliția de guvernare acum?

Alexandru Nazare: Această coaliție de guvernare a adoptat pachetul unu. Pachetul I a avut efecte, a avut efecte bune, pentru că pachetul unu practic ne-a permis să reconfirmăm rating, în primul rând să salvăm fondurile europene, să blocăm scrisoarea consiliului în forma în care era și să oprim penalitatea pe fonduri europene, care ar fi fost aplicată altfel începând cu 2026. Pachetul unu ne-a permis să ne reconfirmăm ratingul, chiar anticipat în privința SMP-ului. Vă reamintesc faptul că SMP-ul nu avea programată raportul acum avea programat raport în toamnă și și-a devansat raportul și a reconfirma ratingul, un lucru foarte important. Deci, prin pachetul I, această coaliție a transmis niște mesaje. E adevărat că din toate celelalte analize și ale agențiilor, și ale Comisiei, provocarea este să avem o consistență în modul în care adoptăm aceste măsuri, să nu ne oprim la pachetul unu, să facem consolidarea cap-coadă.
Și pentru acest lucru avem nevoie de pachetul doi și avem nevoie de toate celelalte măsuri și eu cred că acest lucru discutat în coaliție, discutat cu toți liderii coaliției, vom ajunge la un consens, pentru că eu nu cred că vreunul din liderii coaliției dorește la evaluarea din octombrie România să fie penalizată. Sunt mult prea mari riscurile pentru România ca în octombrie să să fim să fim penalizați.

Reporter: Dar PSD nu mai participă la ședințele coaliției. De asta vă întreb cum funcționează coaliția. Au pus niște condiții ca să participe.

Alexandru Nazare: Au pus niște condiții. Vom discuta și cu PSD-ul, vom explica situația. E normal să ceară lămuriri. Le vom da aceste lămuriri, vom purta discuții cu toate cifrele pe masă și sunt convins că că și colegii de la PSD vor înțelege situația prin care trecem astăzi. Cel puțin, vă spun ce ce voi face eu, pentru că vor fi inclusiv discuții care se vor purta cu ministru, cu la Ministerul de Finanțe pe zona de finanțe în general. Și asta voi face.

Reporter: Ce se schimbă în relația cu ANAF? Dacă ne puteți da ce înseamnă această coordonare.

Alexandru Nazare: Această coordonare înseamnă că pe domeniile de competență ale Ministerului de Finanțe răspunde Ministerului de Finanțe, adică e responsabil în fața Ministerului de Finanțe pe acea zonă. Cum era înainte? Nu era responsabil. Dacă ministrul de finanțe înainte voia să declanșeze o acțiune în ANAF, nu putea să o facă.

Reporter: Și legat de creșterea economică, cu ce cifră credeți că vom încheia acest an sau ce arată datele?

Alexandru Nazare: Nu vreau să mă hazardez. De fapt, discutăm astăzi de o stagnare, este foarte greu de evaluat zona în care vom merge, pot să vă spun, este chiar și în cazul în care discutăm de o contracție economică. Nu cred că va fi o contracție mare dacă reușim să absorbim fondurile care pe care urmează să le absorbim până în august. De fapt, tot secretul este să ne axăm pe aceste fonduri pe care le avem și să le cheltuim într-un ritm mult mai accelerat decât am făcut-o până acum. Și eu cred că așa ne vom păstra. Ne vom păstra în echilibru, pentru că e foarte important să evităm recesiunea, pentru că o recesiune ar însemna costuri în plus de finanțare. Ar însemna un scenariu complet diferit față de scenariu pe care îl parcurgem astăzi.

Reporter: Și, încă o întrebare: vă coordonați cu BNR, aveți discuții cu guvernatorul,  ați avut?

Alexandru Nazare: Bineînțeles că avem discuții și cred că e și normal să avem discuții, cred că e normal să avem. Mergem în fața agențiilor de rating care au întâlniri și cu BNR și cu Ministerul de Finanțe. Pregătim aceste momente importante pe piața internațională. Cooperarea dintre Ministerul de Finanțe și Banca Națională e foarte importantă și am văzut cum a fost în situațiile în care n-a fost o cooperare. Deci avem o cooperare bună.

Reporter: O întrebare de follow-up pentru domnul ministru. A spus că la rectificare veți găsi, căuta toate soluțiile pentru a finanța cât mai multe proiecte pe infrastructură, probabil și pe proiectele pe Saligni. Blocarea proiectelor sau finanțării proiectelor pe zona CNI, care sunt acum la stadiul de documentație, sunt la stadiul de hârtie, ar putea să reprezinte o soluție parțială din care să găsească această finanțare pentru a continua proiectele care au un grad de maturitate mai ridicat? Proiectele bugetate.

Alexandru Nazare: Da, bineînțeles că e o soluție. O analiză, câți bani sunt acolo, bineînțeles că e o soluție, dar nu mă refer neapărat la CNI, mă refer la bugetul de stat în general și nu mă refer la un minister anume, mă refer la sursa buget de stat în general. Cu cât minimizăm cheltuielile pe buget de stat ca să maximizăm spațiu fiscal pentru PNRR și fonduri europene, cu atât mai mult vom reuși să ducem PNR-ul la bun sfârșit în bună regulă anul viitor.

Reporter: Cred că totuși ajunge o luăm așa în heavy rotation.

Reporter: Aceste firme care deja sunt în activitate de la 1 ianuarie trebuie să-și marojoreze și ele capitalul social la 8.000 lei sau ele rămân cu cât au și doar cele nou înființate?
Alexandru Nazare: În varianta prezentă, au pe normele tranzitorii 2 ani de zile să-și completeze capitalul social care, repet, poate fi folosit pentru cheltuieli. Deci nu sunt bani blocați.

Reporter: Vă rugăm o clarificare legat de comunicat, pentru că ați spus că a venit acest comunicat, nu este foarte clar. Referitor la discuția cu instituțiile din această dimineață, înțelegem că premierul le-a transmis să își gestioneze fiecare cheltuielile. Nu scrie aici că ar fi impus un procent. Din informațiile noastre era vorba de 20% pentru reducerea posturilor. Puteți să ne confirmați?

Purtător de cuvânt: S-a cerut o gestionare mai bună. Fiecare trebuie să își caute soluțiile astfel încât se dorește o reducere într-un anumit procent.