Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar și românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogați la prețuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică

Ce spun statisticile din spatele cozilor pe care le făceau slovacii, dar și românii, la benzinăriile din Ungaria: maghiarii sunt mai bogați la prețuri mai mici, iar euro devine o povară în vremuri de încetinire economică

Ungaria are, așa cum se laudă guvernul lui Viktor Orban, cea mai ieftină benzină și motorină din Uniunea Europeană mulțumită unor plafonări de prețuri introduse pentru a proteja populația de un val de inflație fără precedent. Însă acest lucru a creat câteva probleme. Una este falimentul benzinăriilor mici. Alta este, din punctul de vedere al guvernului, turismul la benzinărie. Șoferi din țările vecine veneau în număr prea mare și își umpleau rezervoarele cu benzina ieftină ungurească.

Când executivul de la Budapesta a anunțat săptămâna trecută că va lupta cu acest gen de turism interzicând mașinilor cu numere străine să alimenteze în Ungaria la prețurile plafonate, au putut fi observate la pompe cozi lungi de mașini din Slovacia. Iar acest lucru ridică unele semne de întrebare. Să fie puterea de cumpărare din Slovacia atât de mică încât șoferii slovaci să se înghesuie la cozi în Ungaria pentru un ultim rezervor plin cu benzină? Unde stă Ungaria pe harta avuției în Europa? Unde stau celelalte state est-europene? Cât de mult contează benzina în coșul de cumpărături?

După un criteriu de evaluare a avuției economice, GDP per capita ajustat la puterea de cumpărare (PPS – standardele puterii de cumpărare), mult timp Slovacia a stat mai bine decât Ungaria. Spre exemplu, în 2012, indi­catorul pentru Slovacia era de 77% din media UE, în timp ce cel al Ungariei era de doar 67% din media Uniunii, arată datele Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene.

În 2021, datele provizorii arată pentru prima țară un procent de 68%, iar pentru a doua unul de 76%, deci o rocadă între aceste țări. Ungaria a depășit Slovacia în 2018-2019, când se vorbea de marea încetinire sincronizată a economiei mondiale, iar Slovacia se pregătea să aniverseze 10 ani de la adoptarea euro. Economia ungară pur și simplu a crescut cu viteză mai mare.

Ungaria nu are euro, iar în vremuri de încetinire economică a avea o monedă proprie permite crearea unor avantaje competitive precum deprecierea monedei pentru a face exporturile mai ieftine. România a pornit în perioada analizată cu un GDP per capita ajustat la paritatea puterii de cumpărare de 54% din media UE și a ajuns la 73%. Polonia a plecat de la 67% și a ajuns la 77%. De remarcat este că Portugalia, stat membru al zonei euro, este după un declin care durează de mai bine de un deceniu la 74%, iar acest lucru a zgândărit spiritul competițional din Polonia și Ungaria. 

Presa poloneză a remarcat că țara a întrecut în 2021 pentru prima dată Portugalia la acest capitol, mulțumită uneia dintre cele mai rapide creșteri economice din UE în ultimele decenii. Portugalia este, astfel, al doilea stat „veteran“ al UE depășit de Polonia, după ce Grecia (65% din media UE în 2021) a fost întrecută în 2015.

Revista The Economist a calculat că economia poloneză a fost una dintre cele mai solide din lumea industrializată în timpul pandemiei. Slovacia, puternic dependentă de sectorul auto, este mult prea vulnerabilă la capriciile pieței de profil. Ungaria, în schimb, se laudă cu cea mai mare creștere a indicatorului din Grupul Vișegrad (din care face parte alături de Polonia, Cehia și Slovacia) în 2021, iar acest salt i-a permis să depășească Portugalia, membru al UE din 1986, după cum notează Hungary Today.

Parcursul a dat frâu liber laudelor analiștilor pro-Fidesz, partidul de guvernământ, care spun că rezultatul reflectă forța interioară a economiei ungare dată de politici guvernamentale precum majorări salariale, care pot produce creștere în pofida inflației (acum record), aducerea proprietății din diferite sectoare economice în mâinile ungurilor și tranziția la profesii cu valoare adăugată mai mare. Mai recent, când era candidat la poziția de ministru al dezvoltării economice, Marton Nagy, acum titular, a asigurat că Ungaria poate ajunge la media de dezvoltare din UE până în 2030. El a explicat că pentru a realiza o convergență sustenabilă, economia trebuie să devină autosuficientă. Nagy a mai atras atenția că doar 51% din economie este în mâini maghiare, iar cea mai mare parte din sectoarele materialelor de construcții, retailul alimentar, asigurări și telecomunicații este în proprietatea străinilor.

Ministrul s-a arătat încrezător că Ungaria se apropie, la GDP per capita exprimat în PPS, de Polonia, cea mai mare economie din regiune. După calculele sale, dacă rata de creștere economică anuală o depășește pe cea a UE cu 3 puncte procentuale, Ungaria poate ajunge la 90% din media Uniunii în 2030. Un ritm puțin mai accelerat, de 3,5 puncte, poate aduce țara la 100% din medie. Pentru a apăra prosperitatea ungurilor, guvernul a interzis acum șoferilor cu mașini cu numere străine să cumpere carburanți la prețuri plafonate, o decizie care ar putea contraveni regulilor UE. Acestea interzic discriminarea.

La preț plafonat, un litru de benzină în Ungaria costă echivalentul a 1,2 euro. În Slovacia, prețul este de aproape 1,8 euro. În Polonia, costul este de 1,5 euro, chiar dacă guvernul a redus TVA la carburanți. Polonezii se plâng, ajutați de datele CE, că la ei carburanți  s-au scumpit cel mai mult din UE de când a început războiul rosu-ucrainean.