Ce spun privații din sistemul de sănătate. Sănătatea este o prioritate și trebuie gândită la nivel de strategie. Nu poți face performanță în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate

♦ Zilele Enayati Medical City este un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul orașului medical Enayati Medical City ♦ „Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privați.“

Sănătatea este o prioritate și trebuie gândită la nivel de strategie la nivel național pentru a crește accesul pacienților la servicii. Nu poți face perfor­manță în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate, este una din concluziile speakerilor din sistemul privat de sănătate prezenți în prima zi a evenimentului „Zilele Enayati Medical City“, un forum organizat de medicul Wargha Enayati, fondatorul orașului medical Enayati Medical City.

Prima zi a acestui forum a adus la masa discuțiilor reprezentanți din mediul privat, Medlife, Gral Medical, Affidea, grupul medical Nord, Monza, Amethyst și alții dar și profesori doctori și inclusiv Confederația Concordia, ce reunește unele dintre cele mai puternice companii și organizații patronale din România.

„Este importantă colaborarea public-pri­vat dar inclusiv colaborarea între privați. La noi acum este one man show, dar poate găsim puncte mai multe între noi. Trebuie să vedem ce avem de făcut și să existe o colaborare la nivelul nostru“, a spus Wargha Enayati, fondatorul orașului medical Enayati Medical City.

Medicul cardiolog Wargha Enayati, care a ajuns în România în plin regim comunist, în urmă cu 40 de ani, deschidea în 1995 Centrul Medical Unirea, un cabinet de cardiologie, într-un bloc pe Splaiul Unirii, din ceea ce avea să devină ulterior rețeaua Regina Maria, al doilea cel mai mare jucător de pe piața serviciilor medicale private. În 2015, după 20 de ani în fruntea rețelei pe care a fondat-o pe piața locală, a ieșit din acționariatul Regina Maria după ce și-a vândut acțiunile unui fond de investiții.

„Cred că în România sunt câteva companii mari care au făcut o schimbare în medicină. Cunosc foarte bine piața din jurul României, din Ungaria, Serbia, Bulgaria, Croația, Republica Moldova, Slovenia, cunosc toți marii operatori privați de sănătate de acolo iar în România primii trei jucători fac mai mult decât oricare dintre aceste țări cu întregul sistem privat la un loc. Sistemul privat din România este de departe cel mai dezvoltat, dublu față de oricare vecin. Mă refer doar la primii trei jucători de la noi, nu la tot sistemul“, a spus Mihai Marcu, președintele Medlife. El a precizat că dezvoltarea a venit pe fondul concurenței din mediul privat, al investi­țiilor în roboți, echipamente de laborator, radioterapie în oncologie, segmente în care sistemul privat a investit mult.

„A investit și cel public, dar haotic și sunt echipamente nefolosite. (…) Trebuie să folosim orice oportunitate să spunem care sunt nevoile sistemului, din păcate nu prea suntem băgați în seamă de guvernanți, de Ministerul Sănătății.“

El a mai subliniat că dacă România nu va avea cinci spitale publice regionale cu adevărat relevante în care să se trateze pacienții crede că se va răsfrânge acest lucru în calitatea vieții. „Avem nevoie de acest lucru, se întâmplă în toate orașele civilizate. Sistemele publice din Vest au spitale universitare absolut uriașe, nu am putea să stăm fără spitale de urgență, sunt și acum, dar trebuie întărite și trebuie întărit învățământul din sănătate.“

Pe de altă parte, Robert Șerban, proprietar al Gral Medical, specializat în servicii pe oncologie, spune că în opinia lui sistemul public și privat trebuie să lucreze împreună, privații reușesc să acopere o nevoie, iar sistemul de stat trebuie să acopere o altă parte din nevoia publicului. „Dacă nu se înțelege că sănătatea este o prioritate și nu se gândește la nivel de strategie o să fie o problemă, noi am reușit să acoperim ce nu a reușit să acopere în partea de strategie sistemul public. De asta a fost dezvoltarea pe partea de laborator și radioterapie. Este o zonă în plină dezvoltare pentru că incidența pe cancer crește foarte mult“.

Și Luca Militello de la grupul Monza a subliniat că nu poți face performanță în medicină dacă nu ai un sistem care să ofere servicii de calitate.

„Medicina se face prin cultură, prin informare, prin schimbul de idei. Am mers bine până înainte de COVID chiar și în timpul pandemiei, când am tratat pacienți cu boală COVID-19. Deci un exemplu de cum pot colabora privatul cu statul“.

Competiția este esențială în piață, a precizat Ada Palea de la Grupul Medical Nord.

„Ne dorim să aducem plusvaloare în sistemul medical. Pacientul român are o lipsă de încredere în sistemul medical, nu poate fi ignorată, nu vine din cauza lipsei de tehnologie sau a lipsei de profesioniști, vine din interacțiunea pe care o are cu sistemul medical“.

În România există o tensiune între sistemul public și sistemul privat dată de creșterea exponențială a sistemului privat, este nevoie de o clarificare mai devreme sau mai târziu în ceea ce privește finanțarea și complementaritatea, clarificarea asta este bine să fie așezată și nu dezorganizată, pentru că ea va avea loc și cu toții am prefera ca ea să se întâmple structurat, a spus Radu Burnete, directorul executiv la Confederația Concordia. Sistemul de sănătate poate să vină alături de alte sectoare în cadrul Concordia, dar în primul rând trebuie să aibă propriul “club”, potrivit lui. „Mesajul este că dacă nu faceți propriul club și nu puneți resursele pentru a avea această discuție cu sistemul public va fi greu să vă faceți ascultați și să rezolvați aceste probleme. O dată ce aveți clubul puteți să veniți alături, pentru că ceea ce faceți este de folos întregii economii. România are cel mai mare număr de oameni ce ies din câmpul iar cei care rămân sunt cu multe probleme, mai puțini productivi“, a mai subliniat el.