Spitalul Militar achiziționează dispozitive pentru detectarea rezistenței la tratamentul TBC

“Metodele noi de diagnostic bazate pe detectarea ADN bacterian (GeneXpert) și culturi pe medii lichide care imită țesutul pulmonar (Versa TREK) sunt mult mai rapide decât metodele clasice. Prima metodă detectează ADN-ul bacterian în 60 de minute și gena rezistenței la Rifampicină (primul pas în diagnosticul MDR-TB – tuberculoza multidrog rezistentă) în 120 de minute. Metoda Versa TREK detectează Mycobacterium tuberculosis în 24 de ore și obținerea culturii are loc în 14 – 21 de zile, iar antibiograma în maxim 30 de zile, spre deosebire de metodele clasice (culturi pe medii Löwenstein-Jensen cu rezultat în 60 de zile și antibiograma în 90 de zile)”, explică, într-un comunicat, colonelul Ioana-Ruxandra Ștefănescu, șefa Secției de pneumologie și ftiziologie de la Spitalul Militar.

Deși odată cu implementarea Programului Național de Control al Tuberculozei (PNCT), incidența TBC a scăzut considerabil, de la 142,2 cazuri la 100.000 de locuitori în 2002 la 72,9 la 100.000 de locuitori în 2013, România încă se află pe locul I în Uniunea Europeană la acest capitol și pe locul șase în regiunea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a Europei după Kazahstan, Kyrgyzstan, Tadjikistan, Republica Moldova și Ucraina, a spus Ștefănescu.

Ea a mai arătat că o problemă importantă de sănătate publică o reprezintă tuberculoza multidrog rezistentă, care apare din cauza unor mutații la nivelul ADN-ului bacterian, ceea ce duce la apariția rezistenței la antibioticele de prima linie (cele mai eficiente în tratarea bolii).

Aceste mutații apar în special la pacienți cu un nivel educațional precar, consumatori de droguri, bolnavi de SIDA, persoane fără adăpost etc. La această categorie de bolnavi, tratamentul este de lungă durată, cu efecte adverse mai multe și un succes terapeutic mult mai mic (aproximativ 20 la sută) decât la tuberculoza chimiosensibilă (succes terapeutic de 100 la sută în absența altor boli grave asociate sau a efectelor adverse majore), a mai spus Ștefănescu.

Marți, pe 24 martie, este Ziua mondială de luptă împotriva tuberculozei, care marchează momentul din 1882 când Robert Koch a descoperit Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), bacteria responsabilă de apariția tuberculozei.

Tuberculoza este o boală cronică, infecto-contagioasă, dată de bacilul Koch, localizată de cele mai multe ori la nivel pulmonar, dar se poate întalni la nivelul oricărui organ (TB extrapulmonară), cele mai grave fiind meningita TB și tuberculoza miliară, cu evoluție rapidă și fatală în absența tratamentului prompt.

Numai tuberculoza pulmonară este contagioasă, putându-se răspândi de la persoana bolnavă prin tuse. Există studii care demonstrează că o persoană sănătoasă poate fi infectată dacă stă în aceeași încăpere cu o persoană bolnavă timp de minim patru ore. Tratamentul este de lungă durată, respectiv șase – opt luni cu patru sau cinci antibiotice. Vaccinul antituberculos (BCG), care se face la naștere, nu protejează persoana de apariția bolii, ci protejează de formele grave de tuberculoză – miliară și meningita TB – care apar în special între 0 și 4 ani, a explicat șeful de secție.

Riscul maxim de a dezvolta boala este în primii doi ani de la infecție (din momentul în care organismul a venit în contact cu bacilul). Boala poate să apară fie din cauza scăderii capacității de apărare a organismului, la bătrâni, persoane cu boli cronice, fumători, alcoolici, consumatori de droguri, persoane care au făcut transplant, fie din cauza expunerilor repetate la Mycobacterium tuberculosis, care depășesc capacitatea organismului de a stapâni boala, în cazul familiilor bolnavilor, al celor care trăiesc în instituții de îngrijire sau penitenciare, al persoanelor fără adăpost sau al personalului medical. De cele mai multe ori, cele două mecanisme se împletesc și formează un cerc vicios.

În cazul tuberculozei extrapulmonare, simptomatologia este “împrumutată” de la organul afectat. În ceea ce privește TB pulmonară, din cauza evoluției lente a bolii, de cele mai multe ori simptomele sunt puține și cu agravare progresivă, ceea ce îl face pe pacient să se prezinte târziu la medic. Cel mai frecvent simptom este tusea, care inițial este seacă, ulterior productivă sau uneori hemoptoică (cu sânge). Dacă aceasta persistă peste trei săptămâni, fără o cauză cunoscută, bolnavul trebuie să se prezinte la medic. Transpirațiile (nocturne sau la efort) apar de asemenea frecvent. Dispneea (senzația de lipsă de aer) de efort și scăderea în greutate apar de obicei mai târziu în evoluția bolii. Uneori tuberculoza poate determina simptome similare unei pneumonii (febră înaltă, frisoane, alterarea stării generale, greață etc.), sau cu hemoptizii masive, amenințătoare de viață.

Testarea HIV este recomandată la toți pacienții diagnosticați cu tuberculoză, deoarece uneori tuberculoza poate fi prima manifestare în cadrul SIDA.

Se consideră că o treime din populația globului este infectată cu Mycobacterium tuberculosis, însă, datorită mecanismelor naturale de apărare ale organismului, doar o mică parte dintre aceștia (5-10%) fac boala pe parcursul vieții, restul reușind fie să distrugă microbul, fie să îl mențină în forma inactivă (bacili dormanzi). Potrivit datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), se estimează că anual apar 9,4 milioane de cazuri noi de TB la nivel mondial, dintre care mai puțin de 6 milioane sunt diagnosticate, restul reprezentând un rezervor de infecție pentru populația generală. Incidența tuberculozei este într-o continuă scădere, cea mai mare fiind în prezent în țările slab dezvoltate și în curs de dezvoltare (țări din Africa – 340 de cazuri la 100.000 de locuitori), în timp ce media la nivel global este de 140 de cazuri la 100.000 de locuitori.