Spitalele din Europa de Est se îneacă în datorii. În Ungaria, pentru că nu mai sunt bani de materiale și echipamente, se închid tot mai multe secții spitalicești. În Polonia, „deși muncesc în sistemul de sănătate de peste 20 de ani, situația financiară nu a fost niciodată atât de tragică“, spune un manager de spital

Sistematic subfinanțate de către gu­vern, confruntate cu deficite în creș­tere de asistenți, asistente medicale, medici și specialiști, spitalele din Ungaria se îneacă în datorii record către furnizori. Unele sunt forțate să-și închidă din departamente, iar o asociație a medicilor spune că de fapt guvernul se retrage din sistemul de sănătate al țării, cedând locul companiilor private. Dar cu astfel de probleme se confruntă în general sistemele de sănătate est-europene.

Spitalele poloneze au început anul cu datorii de peste cinci miliarde euro, în creștere cu 580 milioane euro față de anul anterior, po­trivit datelor oficiale. Spre comparație, spitalele ungare aveau la finalul lunii februarie datorii echivalente cu 252 milioane euro către furni­zori. În Cehia, considerată cea mai matură economie din regiune, datoriile au forțat privatizarea multor spitale.

În prezent, guvernul permite acu­mularea de deficit în sistemul de sănătate – estimat că va ajunge la 355 milioane euro în acest an -, ceea ce poate duce la falimen­ta­rea unora dintre companiile de asigurări din sănătate, aver­ti­­zea­ză reprezentanții industriei de profil. Dintre spitalele de stat existente, multe își închid din departamente pentru că personalul nu mai vrea să muncească suplimentar.

Prin presă circulă povești despre pacienți care au găsit mai ușor ajutor în spitale din Ger­mania decât în cele de la ei din țară. În Ungaria, scrie Portfolio, se întâmplă din ce în ce mai des ca activitatea departamentelor din spitale să fie suspendată temporar. Circa 10-15% din aceste întreruperi se datorează problemelor legate de echipamente. Spre exemplu, secția de pneumologie a spitalului din Dunaújváros, nu departe de Budapesta, este închisă anul acesta până în septembrie din lipsă de medici, a anunțat Centrul Național pentru Sănătate.

Pe 21 februarie autoritățile au emis aproa­pe 30 de astfel de decizii. În Kapuvár, un orășel de lângă granița cu Austria, a fost suspendată acti­vi­tatea de ambulatoriu a secției de oncolo­gie, ce­ea ce înseamnă că pacienții trebuie să călăto­reas­că 60 de km până la cel mai apropiat spital de profil. Foarte rar, și doar contra unui comision, se mai pot face programări la psihiatrie.

În fața acestor provocări, secretarul de stat responsabil cu sănătatea a declarat că pe ter­men lung se încearcă implicarea furnizorilor pri­vați de servicii de sănătate în sistemul fi­nan­țat de stat. Pentru acest lucru este necesară o de­cizie a guvernului. Până atunci, trenul înda­to­rării spitalelor devine de neoprit. Andrea Ficzere, vicepreședintele Asociației Spitalelor Ungare, a atras atenția că materialele, echipa­mentele și serviciile necesare pacienților s-au scumpit semnificativ în ultimele luni, în medie cu 30-50%, iar în unele cazuri cu 100%, în timp ce finanțarea nu s-a schimbat de ani de zile.

Din aceste motive, cu foarte puține excep­ții, serviciile spitalicești produc pierderi. „Din cauza datoriilor mari, unii furnizori livrează doar după ce primesc plata în avans, astfel că unele spitale nu pot achiziționa anumite mate­riale și medicamente“, a spus Ficzere.

În Cehia, directorul unui spital, pentru a schița o imagine a problemelor financiare cu care se confruntă, a explicat că profiturile sunt de ordinul milioa­nelor de coroane, în timp ce pierderile se ridică la miliarde de coroane. Iar spitalele au la rândul lor datornici: paci­enți sau rude ale acestora cărora li s-au oferit servicii contra cost. Cele mai grăitoare exemple date de presa cehă sunt copiii care s-au internat alături de mamele lor bolnave pentru că nu avea cine să-i îngrijească acasă.

Mai multe detalii pe www.zf.ro

Acești copii sunt urmăriți pentru datoriile către spitale. Camera de comerț cehă estimează că la actualul ritm de creștere a cheltuielilor, deficitul din sistemul de sănătate va crește la 3% din PIB-ul țării în următoarele decenii.

Mai aproape de prezent, chiar în 2025, este de așteptat ca unele companii din asigurările de sănătate să intre în insolvență. Cum costurile cu îngrijirea sănătății vor crește datorită creșterii speranței de viață, și cum penuria de cadre medicale este din ce în ce mai acută, în toată Europa de Est sunt necesare reforme în sănătate.

În Polonia, guvernul PiS, care a pierdut alegerile din toamnă, a încercat nu una, ci două reforme, care nu au funcționat. Una nici măcar nu a trecut de parlament, aceasta blocându-se în Seim, camera inferioară, deși partidul PiS avea majoritatea acolo. Înainte de alegeri, guvernul lui Mateusz Morawiecki a încercat să salveze spitalele furnizându-le subvenții. Dar o astfel de măsură nu le-a ajutat prea mult deoarece spitalele poloneze „funcționează mai ales cu datorii“, arată tvn24.pl.

Datoriile spitalelor s-au dublat din 2015 până în prezent. „Muncesc în sistemul de sănătate de peste 20 de ani, iar situația financiară nu a fost niciodată atât de proastă, de tragică“, spune Robert Mazur, președintele boardului de management al Spitalului Wolski. La spitalul municipal Grudziadz, datoria echivalează cu bugetul pe un an. Potrivit presei poloneze, guvernul PiS a împovărat spitalele obligându-le să plătească majorările salariale acordate angajaților în 2022 și 2023 însă fără a furniza fonduri adecvate.

Acum, spitalele s-au transformat în mașinării de rostogolit credite. În Ungaria, datoriile spitalelor către furnizori au atins nivelul record de 256 de milioane euro în septembrie 2023, cu toate că în vara acelui an guvernul a oferit instituțiilor 154 de milioane de euro pentru consolidare. Cea mai mare parte a acelor bani s-a dus cel mai probabil pe plata salariilor, deoarece spitalelor le lipseau fondurile necesare pentru a face acest lucru. Unul din efectele datoriilor este riscul crescut de insolvență pentru furnizori. Guvernul a anunțat o nouă etapă de consolidare în noiembrie, dar managerii de spitale spun că nu se simte acest lucru.