Soții Jakab și Emilia Bodor au pornit de la opt vaci și terenul moștenit de la bunici, în Ozunca-Băi: s-au mutat de la oraș și au făcut Uzonka, brand sub care produc brânzeturi maturate, iar acum construiesc un tiny house pentru a atrage turiști în Covasna

♦ Jakab Bodor, fondator, Uzonka: „Acum avem 35 de animale, care pășunează liber, iar noaptea dorm afară. Succesul produselor noastre este dictat de poziționarea în Ozunca-Băi, pentru că ferma este la o altitudine de 700 metri. Am testat calitatea laptelui nostru și are indicatori mai buni decât în Elveția“.

Să fii tânăr fermier e frumos, dar fără echipamente moderne, perseverență și experiență nu se poate să duci un business de la zero la profit, mai ales că stilul de viață de la sat e diferit de cel de la oraș, spun soții Jakab și Emilia Bodor.

În 2012, s-au întors din orașul Covasna și au luat-o de la capăt în Ozunca-Băi, cu opt vaci, câteva utilaje vechi și terenul moștenit de la bunici. Așa a apărut brandul Uzonka, sub care produc acum brânzeturi maturate și următorul pas este dezvoltarea turismului rural. Ei vor să investească într-un tiny house, ca o continuare a poveștii lor de la fermă.

„Rădăcinile mele în Ozunca-Băi datează din anii ’30, de la bunicii mei. Eu am crescut aici păzind animalele și învățând cum funcționează natura. După câțiva ani de muncă la oraș, m-am întors înapoi la țară pentru a dezvolta ferma familiei. Din 2012 am investit constant în fermă, iar anul trecut, cu ajutorul fondurilor europene, am realizat o investiție de modernizare mai mare. Nu folosim tehnologia ca să schimbăm tradiția, ci ca să o protejăm și să oferim un produs cât mai curat și sănătos“, a spus Jakab Bodor, fondator al brandului Uzonka, prezent la ZF Agropower, proiect susținut de Banca Transilvania.

La început, ferma avea opt vaci și câteva utilaje foarte vechi, care se stricau des, își amintește Jakab Bodor. Astfel, s-a gândit că fie renunță, fie investește mai mult și a ales să ia fonduri europene, în condițiile în care prețul laptelui era foarte scăzut, în jur de 0,6 lei, iar modelul de hrănire exclusiv pe bază de iarbă limita producția.

Investițiile în utilaje noi au ușurat munca în fermă și le permit să pregătească fânul în momentul optim, când iarba are cel mai ridicat conținut nutritiv.

„Vacile pășunează și dorm afară. Avem gard electric, dar suntem în mijlocul naturii. În contrast cu fermele industriale, unde hrana animalelor este standardizată și nu se bazează pe pășunat, vacile noastre pasc liber aici, pe pășuni montane, și consumă ierburi, plante medicinale și flori și beau apă de izvor. Totul e legat de natură“, a spus el, adăugând că acum au 35 de animale, dintre care 20 sunt de muls.

Jakab Bodor a explică faptul că vacile lor produc 10-15 litri de lapte pe zi, fără for­țare, în timp ce, în fermele convenționale, producția poate ajunge la 40-50 de litri pe zi. Acesta a ales rasa Bălțată românească, pe care o consideră mai sănătoasă compa­rativ cu rasa Holstein.

Potrivit acestuia, laptele provenit de la rasa tradițională conține un tip de beta-cazeină mai ușor de digerat de organism, pentru că îl recunoaște genetic.

„Cred că succesul produselor noastre este dictat de poziționarea în Ozunca-Băi, pentru că ferma este la o altitudine de 700 metri. Suntem aproape, doar că pe partea cealaltă a masivului Pilișke, ceea ce înseamnă că avem o microclimă foarte bună, deoarece acest munte are o înălțime de 1.900 metri. Am testat calitatea laptelui nostru și are indicatori mai buni decât în Elveția“, a mai spus tânărul antreprenor.

Pentru Emilia Bodor, drumul a fost puțin diferit față de al soțului ei, dar în final s-a potrivit perfect cu al lui. Ea lucra în învățământ, iar după nașterea copilului a ales să i se alăture ca partener în micul business. Pentru ea, a fost o schimbare majoră de la viața de oraș, mai ales că s-a mutat într-un cătun și asculta cum vede Jakab viitorul, care părea îndepărtat. Totuși, s-a gândit: „Hai să facem brânză deosebită din acest lapte despre care spui că este atât de prețios“. 

Așa au început să urmeze câteva cursuri specializate în brânzeturi maturate, după rețete elvețiene, și au început să experimenteze. Au fost foarte multe teste și au pierdut cantități mari de lapte și brânză.

Producția de brânzeturi maturate este o meserie complicată, recunosc ei, deoarece rezultatele muncii se văd abia după două-trei luni și abia atunci îți dai seama dacă produsul este reușit sau dacă nu.

„Clienții noștri nu sunt neapărat doar iubitori de brânzeturi, ci și persoane care nu tolerează produsele lactate industriale. Mulți dintre ei au disconfort digestiv sau reacții adverse și ne aleg pe noi, pentru că animalele sunt hrănite cu mâncare sănătoasă. Clienții noștri sunt oameni care vor să știe ce mănâncă și de unde provine hrana lor și care apreciază contactul direct cu producătorul. Sunt oameni care aleg conștient“, a spus Emilia Bodor.

În prezent, ferma are și angajați, iar în total echipa este formată din șase persoane. Dar activitatea este gestionată integral de soții Bodor, de la îngrijirea animalelor până la vânzarea produselor. Ei au un partener care livrează produsele în magazine din zona Brașov. De asemenea, pe bază de comenzi online trimit brânză maturată în toată țara, inclusiv în București.

„Ne dorim să intrăm mai puternic în zona B2B, în special. Ne gândim la supermarketuri, dar suntem producători artizanali și mai degrabă ne adresăm băcăniilor sau magazinelor specializate. Nu este un produs industrial și nu poate fi valorificat oriunde“, a explicat Emilia Bodor.

De asemenea, ferma este deschisă vizitelor. Până acum au venit familii și grupuri de elevi sau grupuri de prieteni ori corporatiști. De exemplu, în timpul „Săptămânii verzi“, activitatea este intensă, cu numeroase grupuri școlare. Pentru mulți copii, este prima întâlnire cu o fermă adevărată sau cu o vacă, spun soții Bodor. Pentru grupuri sunt organizate activități practice, precum și degustări de brânzeturi. Vizitatorii pot vedea și procesul de maturare a brânzei în pivniță. 

„În viitor, dorim să autorizăm un tiny house pentru cazare. Va fi, însă, doar pentru două persoane. Dar, cu siguranță, turismul rural are un rol foarte important în activitatea noastră și în comunitate, în general“, a mai spus Emilia Bodor, fondatoare a Uzonka.