Sorin Pâslaru, ZF: Drobul de sare în 2024: ce vor mai crește taxele în 2025! Dacă toți spun așa, efectul va fi suficient pentru frânarea economiei, nici nu mai trebuie să crească impozitele cu adevărat

Tot mai multe opinii acreditează ideea că în 2025, odată cu noul guvern, va veni un val de creșteri de taxe sau de taxe noi, însă chiar cei care vehiculează aceste opinii pe piață nu-și dau seama că au de pierdut și toată economia are de pierdut dacă insistă fără bază reală pe această idee.

Micii antreprenori s-au făcut deja arici, amână investițiile și se gândesc cu îngrijorare ce va fi anul următor. Problema cu opiniile acestea negative despre ce va fi este că prind foarte repede într-o țară obișnuită cu șocurile. Mulți antreprenori sunt atât de convinși că vor fi majorate taxele de parcă le-au și citit în Monitorul Oficial. Unii poate cred că deja că plătesc mai mult.

În loc să-și vadă de treabă în business și să facă ce știu mai bine – să descopere produse noi, piețe noi, să le facă mai bune, să dinamizeze organizațiile și să găsească permanente soluții de creștere din nimic – din cauză că sunt sufocați de diverși analiști sau specialiști care dau ca sigură creșterea impozitelor, în loc să se uite la piață și la client au început să se uite în sus la guvern.

Câteodată, poate că antreprenorii nici nu ar trebui să fie informați de contabili că au mai crescut sau au scăzut taxele, că nu de acolo le vine lor creșterea de fapt, ci din produsul sau serviciul pe care îl pun pe piață. Și probabil mulți dintre ei acționează ca atare. Oricum taxele sunt atât de încâlcite încât mai bine le lași în seama contabililor.

Puțini dintre cei care vehiculează pe piață această idee că vor crește sigur taxele în 2025, că nu există altă soluție, realizează ce rău fac economiei. Mai rău chiar decât o creștere reală de taxe, pentru că mediul economic trăiește din încredere și pentru antreprenori optimismul că mâinele va fi mai bun este benzina cu care se alimentează zilnic motorul creșterii investițiilor și a afacerilor.

Fac rău economiei pentru că tocmai aceste mesaje înseamnă un efect de blocare a investițiilor, a tranzacțiilor și a proiectelor de extindere.

Este adevărat că deficitul bugetar va urma să fie redus dar, așa cum a spus și guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, va fi o vorba de o dietă „echilibrată”, care să nu destabilizeze organismul economic. Înțelegerea cu Comisia Europeană de scădere a deficitului cu doar 0,3-0,4 puncte procentuale an după an este istorică. România nu a mai beneficiat de o asemenea etapizare, pe o perioadă atât de lungă, șapte ani, a consolidării fiscale.

Condițiile internaționale geopolitice sunt astăzi de așa natură încât nimeni nu își permite ca în țările de graniță cu Ucraina situația economică să scape de sub control. România va continua să aibă finanțare de la creditorii occidentali cel puțin până se va încheia războiul de la est. Dacă nu ar fi fost acest război, agențiile de rating demult ar fi amendat deficitele în creștere din ultimii ani.

Și pe urmă chiar dacă se vor mai mișca taxele. Mediul de afaceri local este călit în lupte și mai mari. Capitalul privat românesc a prins cheag. La o cifră de afaceri de
500 miliarde de euro pe an, capitalul privat românesc are jumătate. La un profit de 10% pe an, sunt 25 miliarde de euro pe an de investit sau dividende. Companiile locale au în bănci mai mulți bani decât împrumută de la bănci. E cu totul alta situația decât în 2008-2009, când 70% din finanțare venea de afară și România a fost pusă în genunchi când băncile străine și-au retras banii de aici spre sediile din străinătate și țara a luat bani de la Fondul Monetar Internațional în loc.

E păcat că aceste mesaje vin și de la așa numitele firme din BIG4, care ar trebui să fie mult mai echilibrate, pentru că au acces la datele din cele mai mari companii locale, străine sau cu capital privat. Nu este bine să încerci să dai dovadă de competență macroeconomică speriind lumea, că se poate întoarce împotriva ta totul foarte repede.

Până la urmă ei atâta așteaptă: ia să mărim taxele, că tot ați spus voi că o să facem asta. În loc de asta, poți spune: este nevoie de consolidare fiscală, dar mediul de afaceri local va lucra împreună cu autoritățile și va găsi căile prin care să continuie investițiile și creșterea de care are nevoie economia românească.

Un pic de încredere, și de o parte și de alta, nu strică. Chiar nu contează cine e la guvernare. Contează ce se construiește și ce rămâne în urmă, nu cine anunță primul că vine lupul. Creangă a scris povestea „Drobul de sare” acum 140 de ani, dar iată de ce era genial: pentru că va fi valabilă mereu.