Sorin Pâslaru, ZF: Dacă ați făcut un milion de euro și mergeți la golf în loc să intrați în politică, să nu aveți pretenții despre cum este administrată țara
Profesioniștii din România, acolo unde sunt ei - în sectorul privat, în companii de stat sau în guvern - își imaginează că situația societății și economiei românești poate deveni mai bună chiar dacă ei nu se implică în conducerea sa, adică în politică.
Ultimul exemplu de ilustrare a ravagiilor pe care le fac oamenii aduși să conducă această țară prin mecanismul alegerilor în business este selecția oamenilor pentru Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). CSA, care supraveghează o piață de 2 mld. euro, este echivalentul BNR pe piața bancară sau al CNVM pe piața de capital. Ca urmare, la vârful său ar trebui să fie oameni cu serioasă pregătire de specialitate, cu experiență în finanțe, recunoscuți în industria lor și curați, adică neimplicați de-a lungul timpului în nicio afacere tenebroasă. Pe scurt, oameni cu prestigiu.
Așa ar trebui, dar nu este deloc așa. În Consiliul CSA și-au făcut loc un fost agronom, un absolvent de TCM, un fost polițist, un fost șef de hotel care a urmat cursul de cadre al PCR. Alți doi au lucrat în sectorul financiar, dar, ca un făcut, au fost amestecați în două dintre cele mai toxice afaceri financiare de care a avut parte România: SAFI și Gelsor (adică FNI). Iar acum, culmea, cine a mai fost ales? Încă cineva din orbita SOV Invest, adică un om care a lucrat la Romexterra Leasing. Doar președintele CSA de până acum, Angela Toncescu, era un om cu experiență directă în sector, fiind director general al Asirom timp de cinci ani.
Încheierea mandatului său a dat startul la cea mai tensionată cursă de alegere a unor candidați pentru Consiliul CSA de până acum. După ce unul dintre veteranii industriei asigurărilor, recunoscut ca atare de piață, Cristian Constantinescu, a fost respins în comisiile de buget-finanțe, a fost scos peste noapte și votat în comisii drept președinte al CSA un director al unei sucursale de asigurări în vârstă de 36 de ani. Singurul său atu, tinerețea. În rest, experiența sa ca director de sucursală de companie de asigurări și educația la o universitate destul de slab cotată, Spiru Haret, păreau insuficiente pentru anvergura unei asemenea poziții. Păreau. Pentru că ieri aceiași membri ai Parlamentului au anunțat că îl aleg pe Constantin Buzoianu, 62 de ani, ca președinte al Comisiei. Fost polițist ieșit la pensie în 1997, Buzoianu a intrat în asigurări în poziția de consilier al fostului director al Omniasig, Constantin Toma, iar de cinci ani este membru al Consiliului CSA. Iată-l pe Mugur Isărescu al asigurărilor: Constantin Buzoianu.
“Nu vreți un director de sucursală că nu are anvergură? Atunci luați un fost polițist”, parcă ar fi spus politicienii către industria de asigurări. Care industrie de asigurări, ca și celelalte din România, nu are voce. Doar câțiva șefi de companii au acceptat să iasă și să vorbească despre profilul celui care ar trebui să conducă o asemenea instituție. Uniunea Asigurătorilor? Parcă nici nu ar exista. Toți sunt cu capul în nisp. Profesioniștii acestei țări cred că alții trebuie să le rezolve problemele și se țin departe de politică, deși mulți au deja mijloacele și timpul să se implice pentru a schimba viața comunității prin implicare în politică.
Dacă ai făcut un milion de euro, te duci la golf sau intri în politică? Nu funcționează piramida nevoilor și în România? Nu au oamenii nevoie de recunoaștere în comunitatea lor după ce și-au satisfăcut nevoile de securitate și hrană? Și comunitatea este numai familia, nu țara?
Pentru că altfel, singura soluție ca această contraselecție din politică să nu țină România în loc va fi ca Parlamentul să fie făcut din 300 de oameni aleși întâmplător, decupați într-o seară din publicul unui stadion de fotbal. Probabil că ar fi o soluție mai bună decât ce avem în prezent.
Sorin Pâslaru este redactorul-șef al Ziarului Financiar.