Sorin Pâslaru, ZF: Autostrada să ne ducă întâi de la noi la noi, apoi la alții. De ce Autostrada Moldovei va accelera creșterea economică și în Republica Moldova, care are duminică un vot crucial privind aderarea la UE

Ideea că autostrada A7, Ploiești-Suceava, va contribui prea puțin la dezvoltarea economică a Moldovei dacă nu va fi însoțită și de A8,  Iași-Târgu Mureș, prinde în mod surprinzător tot mai multă putere la Iași, după cum a reieșit ca urmare a unei dezbateri despre dezvoltarea economică și financiară a regiunii de nord-est găzduite de ZF în această săptămână în „capitala” Moldovei.

Oamenii de afaceri din Iași spun că au nevoie în primul rând de o legătură cu Occidentul, nu cu Bucureștiul. Ieșenii și-au lungit gâtul tot privind peste gardul celor două rânduri de munți spre Occident și așteaptă cu nerăbdare breșa care să le permită accesul mai rapid pentru mărfuri și pentru oameni spre vest.

E de înțeles această frustrare față de alte metropole precum Cluj sau Timișoara, deja legate pe autostradă de ani buni de partea „cealaltă”. Însă vestea bună este că spre deosebire de acum 20 ani, perioada de dinaintea de aderarea la UE, modelul economic de creștere al României prin investiții străine directe s-a schimbat, așa încât axa nord-sud a autostrăzii A7, care va fi gata în doi ani, va avea o importanță suficient de mare, dacă nu mai mare decât viitoarea A8, pentru dezvoltarea regiunii de nord-est.

Modelul s-a schimbat sub influența a doi factori. În primul rând, investitorii străini industriali pe care i-ar aștepta Moldova să folosească A8 nu mai sunt la fel de aprigi ca în perioada 2003-2008. De 2-3 ani, investițiile străine directe cresc doar pe baza creditelor intragroup și a profitului reinvestit. Capitalul social subscris nou este negativ de fapt, fiind depășit de retragerile de profit. Industria germană, principalul investitor în capacități în vestul României, traversează o perioadă dificilă din cauza deconectării de la energia ieftină din Rusia, a competiției cu China și în general este destul de dezorientată pentru a mai căuta extindere în următorii ani.

În al doilea rând, autostrada A7 vine într-o zonă foarte densă din punctul de vedere al populației și al dezvoltării economice. În mod normal aceasta ar fi trebuit să fie a doua autostradă, A2. Nu degeaba DN 2 este București-Iași. Județul Iași are 1 milion de locuitori, fiind cel mai populat județ din România. La o cifră de afaceri de 500 miliarde de euro, jumătate reprezentată de companii cu capital privat românesc, adică 250 miliarde de euro, și la un profit de 10%, firmele românești au de investit în fiecare an 25 miliarde de euro.

Finalizarea A7 va fi ca și apariția unei artere noi de circulație pentru mărfuri, servicii și oameni care va accelera businessul intraregional. De aici va veni cea mai mare creștere pentru Iași și toate județele din Moldova: pur și simplu din comunicarea între județe. Capitalul abia așteaptă să se dezvolte regional, comerțul să accelereze și resursele să-și găsească cea mai bună utilizare.

Nu mai așteptați scăparea de la alții, că nu o să vină. Sau dacă vine, vine insular și așa cum vine așa și pleacă. Doar mobilizarea resurselor locale prin punerea de valoare adăugată peste materiile prime agricole, peste resursele naturale este cea care aduce creștere solidă și dezvoltare adevărată, pe termen lung. Autostrada este să mergem de la la noi la noi întâi, mai vedem după ce mai facem cu alții. Mai bine crești puțin câte puțin, punând resursele la treabă și acumulând cunoștințe.

Cu noua autostradă A7, Iașiul va deveni cu adevărat orașul lider al regiunii Moldova, rol pe care deocamdată nu-l are. În aceste zile spre exemplu, ziarele internaționale scriu despre referendumul de aderare la UE a Moldovei, nu a Republicii Moldova, cum ar fi corect. De ce? Pentru că în România nimeni nu are grijă să vorbească mai mult de Moldova ca regiune a țării, soră cu Republica Moldova. Nu există nicăieri, în titulatura nici unei instituții oficiale din România, din Iași, cuvântul Moldova. Bine că măcar că există hotel Moldova și Filarmonica Moldova. Mulți străini, chiar înalți oficiali, sunt surprinși să afle că există o Moldovă și în România.

Pentru România este o miză uriașă să afirme la nivel internațional că jumătate din Moldova este la noi și cealaltă este de fapt Republica Moldova.  Este de fapt dovada românității Republicii Moldova.

Diverși oficiali ai UE vizitează în aceste zile Republica Moldova, dar acolo nu sunt și românii permanent, ca un far călăuzitor spre UE. Statele baltice și cele nordice au avut grijă să-și facă un format nordic, România de ce nu poate pur și simplu să facă un format 1Ă1 cu Republica Moldova cu sediul la Iași? Cine vine să meargă la Chișinău pe la București și Iași ar trebui să o facă.

În 2008, Grecia a făcut un scandal imens la summitul NATO de la București privind accesul Macedoniei în NATO și până aceasta nu și-a schimbat numele în Macedonia de Nord nu i-a acceptat aderarea la NATO. În acest fel, și-a respectat istoria, pentru că există și în Grecia de Nord regiunea Macedonia.

România nu vrea ca Republica Moldova să se numească Republica Moldova de Est. Dar ar fi cazul să cerem oricui vrea să se refere la statul Republica Moldova să-i spună Republica Moldova și nu doar Moldova. Este bine și pentru Moldova din România, și pentru Moldova de peste Prut ca Europa să știe că cele două regiuni sunt surori. Iar autostrada A7 va contribui la fel de mult la dezvoltarea economică și pentru Moldova, și pentru Republica Moldova, pentru că au resurse și oameni care să le ridice. Și vor veni și banii.